Tulburarea de stres posttraumatic si depresia acuta. Posibile efecte ale scurgerii din Golful Mexicului

1

Pe masura ce milioane de galoane de petrol continua sa inainteze inspre zonele de coasta din regiunea Golfului Mexicului, medicii sunt tot mai ingrijorati de sanatatea fizica a muncitorilor si a localnicilor din vecinatatea scurgerii, care inhaleaza vapori incarcati cu hidrocarburi aromatice si particule de metale grele. La asta se adauga insa si un alt motiv de ingrijorare: modul in care scurgerea de petrol va afecta psihicul oamenilor care locuiesc in apropierea ei. Dezastrele similare din trecut au aratat ca riscurile sunt destul de mari.

(articol preluat de pe Slate)

De regula, oamenii reactioneaza emotional in fata unui dezastru de genul celui din Golful Mexicului si tind sa ia lucrurile foarte personal, scrie un jurnalist de la revista Slate. Cel mai plapand iz de vapori de titei le starneste teama ca ei sau copiii lor se vor imbolnavi ori ca isi vor pierde slujbele sau li se va taia din orele de program pe masura ce regiunea afectata se afunda in declin economic. Aceste frici, chiar daca sunt bazate pe rationamente logice, pot conduce insa la griji obsesive si mai departe la anxietate si depresie, amplificate chiar si de la mii de kilometri distanta de bombardamentul mass media, mai precis de buletinele de stiri care vorbesc incontinuu de petrolul ce ameninta tarmurile si de esecurile de stopare a deversarii.

Impactul psihologic al dezastrului din apropiere de Louisiana ar putea sa-l surclaseze pe cel produs de scurgerea cauzata de Exxon-Valdez in Alaska, in 1989. Un studiu publicat in 1993 in Jurnalul American de Psihiatrie a examinat 599 de oameni din 13 comunitati din Alaska invecinate cu dezastrul si a depistat o stare de anxietate generalizata la 20% dintre ei (procent de 3,6 ori mai ridicat decat in cazul celor care nu au fost expusi scurgerii de petrol) si tulburarea de stres posttraumatic la 9% dintre subiecti (procent de 2,9 mai mare decat in cazul celor care nu au fost expusi scurgerii). Un studiu sociologic pe termen mai lung, publicat in 1996, a descoperit un nivel ridicat de stres in randul comunitatilor afectate din Alaska chiar si la cativa ani de la incident.

In lipsa unei strategii eficiente de interventie pentru alungarea stresului, a durat cativa ani pana ca zona sa-si revina din soc, iar potrivit unor estimari, asta nu s-ar fi intamplat nici pana in momentul de fata. Cei mai afectati au fost localnicii din vecinatatea scurgerii care isi asigurau traiul din perscuitul comercial, iar cercetarile au identificat o crestere a numarului de divorturi si sinucideri, dar si a cazurilor de depresie si anxietate (20% dintre pescari sufereau de anxietate acuta si 40% de depresie acuta). In plus, procesele intentate companiei Exxon-Valdez pentru despagubiri s-au extis pe mai multi ani, sporind nivelul de stres al localnicilor.

Efecte similare sunt preconizate si pentru recentul dezastru din Golful Mexicului, dar la o scara mult mai mare, scrie Slate. Atat catastrofa din 1989, cat si cea din aprilie anul acesta au afectat regiuni sarace, ceea ce infraneaza procesul de intrare in normal. Plus ca serviciile din Louisiana destinate persoanelor cu afectiuni mintale sunt inca ametite dupa uraganul Katrina, care a culcat la pamant mare parte din infrastructura. Intr-un moment in care oamenii ar fi avut nevoie de aceste servicii mai mult ca niciodata: potrivit unui studiu al cercetatorilor de la Harvard, 14% dintre oamenii din regiune sufereau de afectiuni psihice acute, fata de 10% cat era procentul inainte de uragan, iar tulburarile de stres posttraumatic, care au inclus simptome de detasare, cosmaruri si ganduri obsesive, au durat ani de zile dupa catastrofa si au afectat unul din 5 oameni din regiune. Peste 6% din clocalnicii celor trei state afectate s-au gandit la suicid, de doua ori mai multi decat media nationala.

Impactul psihologic al scurgerii din Golful Mexicului ar putea fi comparabil, mai ales daca se ia in calcul nivelul ei, densitatea mai mare a populatiei din regiunea afectata si efectele profunde asupra economiilor locale ce depind in mare parte de turimsm si a pescuit. “Scurgerea petrolului din Golf poarta cu sine un risc considerabil de aparitie a tulburarilor de stres posttraumatic si a depresiei acute, alaturi de alte afectiuni psihiatrice”, spune psihiatrul Keith Ablow pentru publicatia americana. “Cea provocata de Exxon-Valdez a reprezentat un soc de moment si a provocat o suferinta imensa la nivel psihologic. Ma tem ca acest eveniment, avand in vedere cursul sau prelungit, s-ar putea dovedi mult mai toxic”.

Foto: Flickr/fakelvis

Tags:



Un comentariu

  1. ce “scurgere”? asa zice BP.
    e vba. de un vulcan de cca 3 mil. litri petrol pe zi, la 1000 bar, un exxon valdez odata la 3 zile!!!

Leave A Reply