Transportul alternativ luptă cu Bucureştiul

7

La mijlocul lunii noiembrie, locuitorii din Ciudad de Mexico, sătui de edilii care le promit în van, de ani de zile, presărarea oraşului cu piste de biciclete, au strâns singuri bani, au luat bidineaua în mâini şi au ieşit în stradă să-şi traseze 5 km de pistă. Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), care militează pentru modificarea legislaţiei şi o infrastructură prietenoasă cu bicicliştii, nu încurajează însă astfel de acţiuni, pentru că ar fi la fel de ilegale precum multe din situaţiile întâlnite în peisajul rutier bucureştean. „Dar în momentul în care Primăria şi Consiliul General vor da semnalul că doresc încurajarea folosirii bicicletei şi vor dispune marcarea primei piste pentru biciclete pe carosabil”, spune personajul colectiv OPTAR, „vom solicita ca primul kilometru să fie marcat de către cetăţeni”.

de Think Outside the Box

„Este nevoie ca oamenii să înceapă să strige în stradă ceea ce îi doare şi nu doar să se plangă prin lifturi”, continuă însă OPTAR. „Vom încerca să adunăm nemulţumirile bicicliştilor într-o singură voce, într-o voce puternică”. Şase pietoni şi biciclişti, dintre care doar trei folosesc, mai rar, maşina personală, stau în spatele organizaţiei înfiinţate la începutul lui 2011: Anca, Andrei, Marian, Marius, Nicoleta şi Ştefan. Oameni de profesii diferite – editor foto, ingineri, programatori –, dar cu o pasiune comună – bicicleta – şi un mic avantaj faţă de alţii – lucrează în companii în care angajaţii îşi pot lăsa bicicletele în siguranţă. Alături de ei mai militează 85 de membri simpatizanţi, înscrişi online, care întreţin presiunea.

Ce presiune?

O presiune menită să schimbe legislaţia pentru biciclişti. De ce să o schimbe? Din cauza peisajului urban actual din Bucureşti: trafic haotic; edili care îşi limitează viziunea doar la propriul mandat; încurajarea folosirii autoturismului în detrimentul bicicletei şi al mersului pe jos; investiţii tot mai mari din bugetul primăriei în traficul auto, deşi şoferii reprezintă doar în jur de 20% dintre bucureşteni, şi un glas răguşit al pietonilor: „100 de şoferi prezenţi la un miting alături de maşinile lor vor fi tot timpul mai gălăgioşi decât 500 de pietoni”; încălcarea legii rutiere prin parcarea maşinilor pe trotuare, pe trecerile de pietoni, în intersecţii sau în spaţiile verzi; piste de biciclete nefuncţionale şi periculoase pentru biciclişti şi pietoni.

„Autorităţile au ajuns într-o postură de spectatori” în acest peisaj, susţine OPTAR, care merge puţin mai departe: nicio instituţie nu are curajul de care a dat dovadă primarul Băsescu atunci când a desfiinţat chioşcurile ce împânzeau trotuarele, acţiune apreciată de mare parte din bucureşteni. „Acum, fiecare acţiune sau inacţiune este evaluată politic: aduce capital sau se pierd voturi?”. În plus, explozia recentă de biciclete de pe străzile Bucureştiului i-a luat pe edili pe nepregătite. Legislaţia actuală nu e pregătită să-i apere pe biciclişti, în timp ce familiile bucureştene se simt încurajate să deţină câte două-trei maşini.

OPTAR a studiat Codul Rutier, ghidată de propriile nemulţumiri şi de cele ale altor biciclişti, a ieşit în stradă, unde a analizat starea infrastructurii pentru biciclete, şi a observat de ce pistele destinate lor sunt nefuncţionale. Apoi a bombardat cu sesizări cele două instutuţii obligate să ia măsuri: Administraţia Străzilor şi Brigada Rutieră. Ambele instutuţii, susţine asociaţia, s-au mulţumit însă să emită hârtii către alte autorităţi, iar unele dintre aceste hârtii au fost redirecţionate tot către Administraţia Străzilor.

Sesizările au fost însoţite şi de întrebarea: Care au fost sancţiunile aplicate? Brigada Rutieră a răspuns:

Având în vedere că toate instituţiile publice sesizate au transmis măsurile adoptate sau aflate în derulare pentru asigurarea stării de viabilitate a pistelor pentru biciclete, verificate de Brigada Rutieră, vă informăm că nu au fost aplicate sancţiuni contravenţionale.

OPTAR acuză Administraţia Străzilor de răspunsuri parţiale sau cu scop de manipulare pe toată durata încercării de comunicare. „Atunci când o instituţie publică procedează astfel, aproape întotdeuna este vorba de mulţi bani publici irosiţi. Probabil că povestea acestor câteva zeci de milioane de euro (n.r. – investite în infrastructura velo) nu ar fi atras atenţia dacă ar fi rezultat o infrastructură viabilă”, spune organizaţia. „Ori bicicliştii şi pietonii se plâng de modul în care au fost executate aceste piste. Iar Administraţia Străzilor ne-a anunţat că ar dori să irosească noi sume în vechile piste nefuncţionale, dar că nu mai au bani. În schimb, au avut bani pentru semafoare pentru biciclişti şi marcaje inutile”.

Trotuarele înguste şi obstacolele pe care le găzduiesc, cum sunt maşinile parcate sau chioşcurile, nu pot asigura fluenţa bicicliştilor şi a pietonilor, iar când nu există fluenţă, nu există nici siguranţă. În acest context, actualele piste de biciclete de pe trotuare reduc spaţiul de circulaţie al pietonilor, care riscă să fie accidentaţi, iar traficul pietonal pe care autorităţile vor să-l sporească nu face decât să scadă. La fel este şi cazul bicicliştilor, care ar trebui să beneficieze de porţiuni din spaţiul destinat maşinilor. Peste tot în lume, spune OPTAR, bicicleta nu reprezintă o alternativă la mersul pe jos, ci o alternativă la transportul auto. Asociaţia are şi un as în mânecă în acest sens. Actualul Cod Rutier îi obligă pe biciclişti să folosească pistele de pe trotuare, însă modul în care au fost trasate acestea îi obligă să încalce legea.

Conform Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice: Art. 77, alin (2) „Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia”. Cu alte cuvinte, de pe pista de biciclete nu ai voie sa te mişti stânga – dreapta, atunci când are un singur sens (peste 73% din piste au un singur sens), fiind ilegală depăşirea marcajului longitudinal continuu. Se poate depăşi atunci când există două benzi, câte una pentru fiecare sens, delimitate prin linie punctată. Potrivit datelor obţinute de OPTAR de la un importator, bicicletele, în partea lor cea mai lată (ghidonul), au până la 730 mm. Având în vedere că pistele cu o bandă de circulaţie pe un sens au o lăţime de 1.00 m şi din cauza faptului că acestea au fost executate pe trotuar, manevra de depăşire este imposibilă. Mai puteţi afla şi altele direct de la OPTAR. Asta îi permite asociaţiei să ceară în instanţă restricţionarea accesului pe pistele de biciclete până când acestea vor deveni viabile, însă fiind vorba de un sezon în care bicicliştii sunt prea puţin prezenţi pe străzi, OPTAR a hotărât să amâne acest moment.

„Dacă ajungem să cerem în instanţă să se aplice legea, înseamnă să punem Brigada Rutiera şi Administraţia Străzilor într-o poziţie dezonorantă. Iar noi nu ne dorim asta. Noi vrem să colaborăm cu instituţiile primăriei” – pentru a le face să înţeleagă că au greşit şi că nu mai trebuie să greşească în proiectele viitoare şi pentru a le îndemna la eliminarea corupţiei. Pornind de la proiectele Primăriei menite să sporească traficul pietonal şi cel pe două roţi, „Capitala creşte verde” şi PIDU (Planul Integrat de Dezvoltare Urbană), organizaţia vrea să le arate edililor că amplasarea pistelor pe trotuare nu face decât să restrângă drepturile pietonilor şi bicicliştilor. Mai ales că Bucureştiul poate pierde finanţări comunitare dacă nu face dovada că se acordă atenţie mobilităţii urbane, cu accent pe traficul pietonal.

Până atunci, bicicliştii se lovesc adesea de şoferi agresivi care cred că locul le este pe trotuar. Unii dintre ei sunt chiar conducători RATB, după cum arată sesizările. „Această percepţie greşită despre drepturile bicicliştilor s-a întins până la Serviciul Relaţii Publice al RATB. Ca răspuns la sesizările bicicliştilor privind agresivitatea extremă de care au dat dovadă respectivii şoferi, RATB a răspuns că bicicliştii n-ar fi trebuit să fie pe carosabil. Lăsând la o parte necunoaşterea Codului Rutier, faptul că nişte angajaţi ai RATB au putut să aprobe gestul şoferilor de a încerca să lovească un biciclist cu autobuzul şi au găsit chiar şi motivaţie pentru acest gest, arată că şi această instituţie are mari probleme”.

Dar cum RATB e implicată în proiectul „Capitala creşte verde”, OPTAR i-a cerut colaborarea pentru a susţine împreună mijloacele de transport ecologice. În această schemă, unii ar trebui să pună la dispoziţie spaţiul publicitar (autobuze, trolee, tramvaie), ceilalţi să găsească sponsori pentru campanie. Până la un asemenea parteneriat, însă, organizaţia colaborează cu Federaţia Bicicliştilor din România (FBR), pentru a susţine modificarea legislaţiei pentru biciclişti. De asemenea, colaborează şi cu asociaţia „Bate Şaua”, pentru a urmări dacă serviciul de infrastructură al Primăriei îşi va ţine promisiunea şi va trasa piste pe Şoselele Iancului şi Pantelimon, ce urmează să intre în reabilitare. Printre obiectivele sale se mai numără şi susţinerea proiectului de lege al reţelei traseelor cicloturistice (blocat de 11 ani în hăţişul birocratic), în colaborare cu FBR, înfiinţarea primelor echipaje de poliţişti pe biciclete sau a unei „autostrăzi a bicicliştilor”.

Toată activitatea OPTAR este inclusă în proiectul „Bucureştenii vor sa pedaleze”. Până acum, organizaţia a obţinut o „aparentă reuşită” – plenul Comisiei Tehnice de Circulaţie a luat în discuţie posibilitatea ca pistele pentru biciclete sa fie coborâte de pe trotuare. „Aşteptăm şi opinia Prefectului, care ar trebui să garanteze aplicarea legii la nivel local. Pe 9 noiembrie s-a împlinit termenul legal în care trebuia să primim un raspuns la solicitările noastre. Ni s-a spus că vor amâna acest raspuns, fiind o cerere complexă. Acum am trimis o Scrisoare Deschisă către Primărie şi Consiliul General, pentru a ne dovedi, cu fapte, că sunt interesaţi de siguranţa cetăţenilor, dar şi de încurajarea folosirii mijloacelor alternative de transport”.

Pentru ce această presiune?

Răspunde OPTAR. Pentru:

* O reţea de piste de biciclete pe carosabil, concomitent cu realizarea unor culoare unice pentru mijloacele de transport în comun, o măsură care ar restrânge din spaţiul destinat traficului auto şi ar oferi alternative viabile la transportul cu autoturismul, mai ales că benzina începe să usture tot mai mult buzunarele.

* Redarea totuarelor către pietoni prin desfiinţarea pistelor şi a parcărilor auto – avizate sau neavizate;

* Îngustarea benzilor de circulaţie şi crearea de piste pentru biciclete în zona intersecţiilor. În acest moment, lăţimea mult prea mare a benzilor permite şoferilor să oprească haotic la semafor. Aceeaşi lăţime mare încurajează şoferii să accelereze în zona semafoarelor. Dacă acest spaţiu ar fi restrâns, şoferii ar reduce viteza în intersecţii, aşa cum cere de altfel şi Codul Rutier. Bicicliştii au nevoie de 1 metru pentru a se putea apropia de semafor. La şoselele cu două benzi pe sens e uşor de obţinut acel metru necesar pistelor. Iar în cazul bulevardelor, unde sunt trei benzi, pista pentru biciclişti poate avea 1,5 m, conform STAS-urilor. Daca acest spaţiu ar fi separat fizic de traficul auto, spaţiul dedicat bicicliştilor va fi respectat, iar aceştia vor fi protejaţi de cei care încalcă legea deschizând portierele fără să se asigure. Este vorba de o soluţie de urgenţă, care nu presupune investiţii, până la realizarea unei reţele de piste pe carosabil.

* Interzicerea parcării pe trotuare şi pe carosabil pe marile bulevarde, timp de 3-4 ore, de două ori pe săptămână, pentru igienizarea lor. Utilajele ar avea astfel acces la toate locurile unde se strâng praful şi mizeria. Astăzi curăţenia se face la mătură, aşa că spaţiul de sub maşinile parcate ramâne în permanenţă mizerabil, reprezentând o continuă sursă poluantă.

Printr-o astfel de măsură s-ar împuşca 3 iepuri:

1. Vom avea un oraş mai curat;

2. Cheltuielile în materie de curaţenie ar scădea;

3. Maşinile uitate de ani de zile pe trotuare şi pe carosabil vor fi nevoite să-şi caute alte locuri de staţionare, iar cei care au două sau mai multe maşini vor constata că grija pentru maşina pe care n-o folosesc poate fi destul de mare şi de costisitoare. În aceste condiţii, vor trebui fie să găsească un loc ferit unde s-o parcheze, fie îşi vor pune problema de a scăpa de autoturismele pe care nu le folosesc.

* Ca toţi cei care au locuri de parcare pe domeniul public să fie obligaţi să afişeze că acel spaţiu ţine de domeniul public, precum şi faptul că pe timpul zilei oricine poate folosi parcarea. Astfel va începe să se şteargă din mintea unora acea senzaţie de proprietate asupra domeniului public, iar parcarile vor fi folosite mai eficient.

* O prezenţă activă a poliţiei rutiere pe străzi, inclusiv sub forma poliţiştilor pe bicicletă.

OPTAR mai spune că îşi doreşte să colaboreze cu autorităţile, dar numai în măsura în care acestea dovedesc că sunt interesate de soarta cetăţenilor şi acţionează în cunoştinţă de cauză.

Dacă vom observa acelaşi dezinteres şi din partea Primăriei şi a Consiliului General, pentru a le demonstra că cetăţenii nu mai tolerează irosirea banului public, de la începutul anului 2012 vom oferi contribuabililor posibilitatea de a judeca acţiunile aleşilor într-un „tribunal al contribuabilului”. Aşa cum un strungar trebuie să execute piese, un doctor să salveze vieţi, un profesor să-şi educe elevii sau un paznic să păzească bunurile ce i-au fost încredinţate, la fel de normal este ca un primar sau un consilier să muncească pentru oraşul său.

 

Foto: OPTAR

 

Puteţi citi şi:

Scrisoare deschisă din partea OPTAR către Primar şi Consiliul General privind starea infrastructurii pentru  biciclete

OPTAR – Copiii demonstrează: pistele sunt nefuncţionale

Poliţişti pe bicicletă în Bucureşti?


7 comentarii

  1. Pingback: Scrisoare deschisă din partea OPTAR către Primar şi Consiliul General privind starea infrastructurii pentru biciclete | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Bravo OPTAR!
    Unul dintre cei 85 sunt chiar eu… 🙂
    E un gest foarte frumos din partea TOTB, prin publicarea unor nereguli găsite de OPTAR (!), la care sper să se vadă finalitatea cât de curând!
    Ținând cont că sunt abonat la newsletterul vostru, vă rog să păstrați ritmul și tenta știrilor pe care le faceți/creați/trimiteți și astfel să vă păstrați în ”conștiința” noastră, a tuturor, și (de ce nu?…) să deveniți cumva, deschizători de drumuri!
    Bravo TOTB!

  3. Foarte buna ideea de a modifica legislatia. Concorda cu principiul ca nu omul e facut pentru lege ci legea trebuie facuta pentru om.Le-as propune sa analizeze si alte legi din cotetul nostru legislativ si sa incerce sa corecteze cit mai multe. M-ar bucura ca la aceasta activitate sa existe o cit mai mare participareO zi buna !

  4. Pingback: Pistă de bicicletă închisă pentru siguranţa publicului | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: Pentru ca mersul pe două roți să prindă avânt, bicicliștii au nevoie de o voce comună | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. Felicitari celor care au avut initiativa fondarii acestei organizatii!!

    Degeaba facem noi reguli si legi, ele raman pe hartie, cei care ar trebuii sa puna in aplicatie respectarea lor, le ignora si sunt indiferenti la nevoile reale ale noastre.
    Nu este neglijabila nici reducerea numarului de autoturisme din trafic, ce ar conduce si la o economie uriasa de bani din bugetul primariilor in ceea ce priveste intretinerea strazilor, bulevardelor (refaceri de carosabil, trotuare, reparatii).

  7. Pingback: Curvele politice vs cetăţeni

Reply To Sile Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger