Transplanturile animale se apropie

2

Folosirea animalelor ca sursă a transplantului de organe la oameni este considerată de ceva vreme drept o soluţie la problema lungilor liste de aşteptare, însă practica s-a lovit de respingerea acestor organe de către organismul uman. Celulele stem au început însă să prindă având iar unii cercetători spun că asemenea transplanturi ar putea deveni în curând o realitate.

În momentul de faţă, există câteva tehnologii care încearcă să satisfacă cererea de organe, scrie BBC. În august, un pacient din Londra a fost primul din Marea Britanie a cărui inimă a fost înlocuită cu una mecanică. Cum celulele stem nu pot dezvolta deocamdată organe mai complicate precum inima, fiind folosite până acum la structuri simple precum traheea, medicii recurg la organe mecanice ca soluţii pe termen scurt înainte de un transplant pe bune.

În aceeaşi notă, o invenţie care pare puţin sinistră aparţine cercetătorilor Billy Cohn şi Bud Frazier, care au smuls inima unei viţici de 8 luni, botezată Abigail, şi au înlocuit-o cu un sistem creat de ei, care are la bază o tehnologie folosită pentru tratarea crizelor cardiace încă din anii ’80 – un dispozitiv de asistare a ventriculului care ajută fie ventricului stâng, fie pe cel drept. Aceste dispozitive sunt prevăzute cu un rotor cu lame care împinge sângele înainte într-un flux continuu. Cei doi cercetători au conectat însă două astfel de dispozitive (prevăzute pentru o singură secţiune a inimii) astfel încât să funcţioneze ca ambele părţi ale inimii. Abigail este acum un animal sănătos şi activ, însă există o singură problemă: testele cardiace arată că este moartă, iar pacientul animal nu prezintă puls.

În altă parte, o femeie oarbă poate distinge forma copacilor datorită unei camere minuscule ce comunică cu nervul ei optic, iar implantul de retină artificială a primit undă verde europeană. Testele clinice au arătat că intervenția poate reda parțial vederea celor cu retinită pigmentară, o boală care distruge treptat văzul. Altundeva, o mamă vorbește cu fiul ei de 18 luni, născut fără auz, iar el îi răspunde grație celor 22 de electrozi care i-au fost implantați în ureche. Electrozii transformă sunetele interceptate de un microfon în semnale pe care nervul auditiv al băiatului le poate înțelege.

Totodată, acum câțiva ani, Anthony Atala, profesor de medicină regenerativă, a învățat să fabrice țesut uman cu o imprimantă de computer, însă a folosit celule în loc de tuș. Acum utilizează astfel de mașinării pentru a crea organe. Atala și echipa sa au dezvoltat primul organ crescut în laborator (o vezică) care a fost implantat în trupul unui om. Mai departe, compania HepaLife lucrează la un ficat „bioartificial” sub mirajul celulelor stem, iar cercetătorii de la Institutul de Cercetare Saban din cadrul Spitalului pentru Copii din Los Angeles au reușit să dezvolte, dintr-un țesut artificial, un intestin subțire care este replica perfectă a celui natural. Exemplele pot continua.

O altă posibilă soluţie o reprezintă însă xenotransplantarea, mai exact transplantul de origine animală. Porcii, de exemplu, au fost folosiţi ca sursă pentru valvele cardiace, care controlează fluxul sangvin de jur împrejurul inimii. Celulele porcine sunt îndepărtate pe cale chimică, iar structura rămasă este transplantată la oameni, ale căror celule se dezvoltă în jurul ei. Îndepărtarea materialului viu nu ar funcţiona însă pentru majoritatea transplanturilor, pentru că nimeni nu şi-ar dori o inimă care nu bate. Iar materialul viu mai are o problemă – respingerea. Sistemul imunitar al oamenilor atacă ţesuturile porcine, pe care le recunoaşte ca fiind străine.

Cu toate acestea, dr. David Cooper, de la Universitatea din Pittsburgh, este unul dintre cercetătorii care susţine că problemele legate de respingerea organelor au fost depăşite. Unii porci au fost modificaţi genetic, aşa că nu mai produc proteina numită glactozil-transferază, pe care ar fi atacat-o sistemul imunitar uman, oamenii de ştiinţă spunând că nu această respingere constituie acum principala problemă, ci cheagurile de sânge şi inflamarea, care necesită la rândul lor modificări genetice. Aşa că xenotransplantarea cu organe porcine integrale nu se va putea realiza în următorii ani.

Dacă transplaturile cu organe animale întregi sunt încă departe, cercetătorii cred însă că sunt aproape de transplantarea unui număr mic de celule, gândindu-se la folosirea celulelor de porc la pacienţii cu diabet de tip 1, al căror sistem imunitar atacă celulele din pancreas ce controlează nivelul zahărului. Semne îmbucurătoare în acest sens sunt administrarea insulinei extrase de la porci pacienţilor cu diabet decenii la rând şi a celulelor porcine maimuţelor diabetice, asigurându-le supravieţuirea.

Totodată, unii cercetători cred că celulele cerebrale ale porcilor pot fi transplantate pentru alinarea unor boli neurodegenerative precum Parkinson sau că porcii pot fi surse de cornee. Cu toate acestea, transplanturile animale sunt încă prefigurate într-un viitor incert, singura soluţie viabilă în momentul de faţă fiind a-i convinge pe cât mai mulţi oameni să doneze organe.

Foto: Vice România

 

Puteţi citi şi:

Donarea de organe în România sau cadoul vieţii aruncat la gunoi

În căutarea omului bionic

Noi descoperiri pentru medicina regenerativă

Cum poţi trăi mort

VIDEO Ochiul embrionic, speranţă pentru nevăzători


2 comentarii

  1. Pingback: VIDEO Plămâni şi membre de laborator | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger