Idei pentru dezvoltare şi trai urban ecologic există, deja, foarte multe, unele inovatoare, altele continuatoare ale unor experimente deja testate, care şi-au demonstrat eficienţa. Grădini de plante pe pereţii zgârie-norilor, colectarea apei de ploaie pentru a le îngriji, iată doar două exemple la întâmplare din sutele, miile de idei. Dar cine le pune în aplicare? Administraţiile locale, organizaţiile de mediu? Răspunsul, de fapt, stă în mâna fiecăruia dintre noi. În implicarea civică.
Două proiecte eco experimentale, derulate, în prezent, în Berlin, vor să demonstreze că implicarea cetăţenilor este cea care poate schimba lucrurile (adică oraşele în medii mai verzi). Proiectele BMW Guggenheim Lab şi FutureCityLab au fost create pornind de la convingerea că oamenii îşi pot îmbunătăţi singuri calitatea vieţii, dacă se implică şi colaborează. Pe 15 iunie, Guggenheim Lab (un laborator mobil, “lansat” acum şase ani şi care constă într-o structură ca o operă de artă outdoor, în care se “macină” idei – foto mai jos) a pornit faza a doua a unui „think tank” urban, pus în slujba acestui scop declarat al proiectului; laboratorul se află acum în complexul Pfefferberg din Berlin şi găzduieşte workshop-uri care analizează probleme locale şi globale, încercând să le arate oamenilor eficienţa implicării civice colective.
Celălalt proiect, FutureCityLab (platformă online), este o iniţiativă care aduce avantajele noilor tehnologii în implicarea civică – cum ar fi puterea internetului de a pune laolaltă oameni de peste tot din lume. Platforma a fost creată acum un an şi jumătate de către o echipă internaţională de ingineri, oameni de ştiinţă şi membri ai lumii academice, cu scopul de a aduna şi dezvolta idei şi dialoguri care să impulsioneze cu adevărat transformarea urbană pentru anul 2050. „Nu există o singură soluţie pentru orice situaţie, dar există strategii care se pot adapta fiecărui loc, fiecărei culturi, fiecărei societăţi. Suntem o reţea globală, aşa că puterea noastră stă în capacitatea globală de a discuta şi în cunoştinţele locale pe care fiecare le aduce la masă”, a explicat unul din fondatorii proiectului. Şi în cadrul acestui proiect, la Berlin se organizează workshop-uri şi diferite alte evenimente.
Pentru vizitatori, sunt expuse rezultate ale seminariilor sau discuţiilor de până acum, precum ar fi: un plan urban pentru „înverzirea” Berlinului, care propune agricultură verticală, menită să susţină nevoile de consum ale oraşului; un plan care să contracareze efectul de insulă din Paris (când e vorba de temperaturi ridicate), prin utilizarea vântului şi a energiei solare pentru controlul temperaturii exterioare. Alte discuţii au vizat peri-urbanismul (dezvoltarea din jurul marilor aglomeraţii urbane) sau viitorul mobilităţii demografice. Autorii reţelei FutureCityLab speră ca aceasta să devină, în viitor, sursa pentru modelarea oraşelor lumii. „Suntem într-o fază de autodescoperire, acum. Dar procesul este important pentru dezvoltarea scopurilor şi strategiilor noastre”, au punctat reprezentanţii proiectului.
O problemă cu care se confruntă aceste proiecte este cum vor putea să menţină clară şi coerentă informaţia enorm de multă, care vine din surse atât de variate. Administratorii lor spun că vor menţine o comunicare simplă şi directă, indiferent de cât de complexe ar fi viziunile care se vor naşte şi propune prin intermediul acestor proiecte. O hartă către „dezvoltare durabilă” va căpăta formă, mai speră ei, odată cu creşterea în notorietate a proiectelor şi cu implicarea tot mai multor oameni. Deocamdată, activităţile din Berlin sunt cel mai mare pas făcut de aceste proiecte, până acum, înspre a influenţa planificarea urbanistică din oraşe din întreaga lume.
Sursa: New Scientist
Foto: BMW Guggenheim Lab, FutureCityLab