Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Pittsburgh şi publicat ieri în revista Neuron arată că a trăi în prezent, a trăi prezentul (aşa cum ne îndeamnă slogane şi cărţi motivaţionale) este, în fapt, imposibil pentru o persoană întreagă la cap; motivul – o zonă a creierului nostru păstrează memoria deciziilor trecute tocmai pentru a ghida viitoare comportamente şi hotărâri.
Specialiştii în neuroştiinţe au identificat o zonă a creierului responsabilă cu reţinerea şi folosirea deciziilor luate în trecute pentru a ghida comportamentele viitoare ale individului. Studiul este primul de acest fel, care analizează fenomene asociate metacogniţiei – un termen descris mai simplu chiar de către cercetători drept acţiunea de a „ne gândi la felul în care gândim”. „Creierul înregistrează deciziile noastre şi ţine minte ce rezultate au produs. Tot timpul ducem cu noi, în minte, deciziile pe care le-am luat de-a lungul vieţii, există o continuitate, chiar dacă ne gândim la alte şi alte lucruri, probleme”, explică Marc Sommers, unul dintre cercetătorii implicaţi în studiu. Testele realizate de cercetători arată că această zonă responsabilă cu memoria deciziilor noastre s-ar situa în cortexul frontal (responsabil şi cu exprimarea personalităţii, luarea deciziilor şi comportamentul social).
„Oamenii îşi doresc lucruri bune în viaţă şi pentru a le avea trebuie să compare ce se întâmplă acum, prezentul, cu deciziile luate în trecut, cu rezultatele lor”, consideră Sommers. „De ce gândurile noastre nu sunt independente unele de altele? De ce nu trăim în momentul prezent? Unei persoane sănătoase la cap îi este imposibil, de fapt, să trăiască în „acum”. Este doar un lucru frumos pe care îl spui (trăieşte clipa!) ca să memorezi cumva ziua trăită şi să te bucuri de viaţă, dar vieţile noastre interioare şi experienţele sunt mult mai bogate de atât”, explică cercetătorul. În studiu nu au fost incluse persoane cu probleme de sănătate mintală, dar specialiştii iau în considerare o asemenea analiză. „Spre exemplu, în cazul schizofreniei sau al bolii Alzheimer, se produce o fractură în procesul de gândire. Este o ruptură continuă, persoana este distrasă în permanenţă, nu poate menţine un gând anume. Pacienţii cu aceste boli au probleme în ceea ce priveşte memoria deciziilor trecute care să ghideze un comportament ulterior, ceea ce sugerează o problemă cu metacogniţia”, spune Sommers.
Mai multe detalii pe: Science Daily
Sursa: SD
Foto: Momsgetreal