Sa nu spuneti ca expresia “m-a tras curentul” nu va este cunoscuta. Ca la un moment dat nu ati crezut, sau cel putin nu ati auzit de la persoane de incredere, ca de vina pentru durerile de cap, de dinti, de spate ba chiar si pentru o raceala mai pacatoasa este de vina acelasi… curent. Ubicuu, misterios, feroce? Sau poate doar o exagerare? Sa vedem cum sta de fapt chestiunea cu acest “curent care trage”.
de Marian Chiriac
Ce este de fapt curentul
Conform definitiei de dictionar, in cazul de fata curentul este un flux de aer care se afla in miscare, dintr-un loc in altul, in urma unei diferente de temperatura. Curentul se simte in mod natural, spre exemplu, atunci cand deschidem o usa de la camera, sau cand mergem cu geamul la masina deschis.
Trebuie insa facuta o distinctie clara intre “curent”, care se refera la o miscare a aerului si “frig”, care se refera la scaderea temperaturii. Distinctia aceasta trebuie avuta in minte pentru ca lamureste niste lucruri despre care vom discuta mai jos.
Cat de vinovat este curentul
In ciuda credintei destul de raspindita printre romani, in niciun tratat de medicina sau revista de specialitate nu este mentionat ca acest curent ar produce boala, dureri sau ca ar inrauti starea de sanatate a unei persoane.
Ce inseamna totusi “m-a tras curentul”? Conform doctorului Catalin Chiurciu, in asemenea cazuri “pacientii descriu o suferinta, durere, inflamatie localizata in diferite zone ale corpului (gat, spate, cap etc) cauzata de un anumit curent de aer”.
Numai ca se ajunge la o astfel de situatie, spune medicul de familie, in urma “inadaptarii organismului la conditiile de microclimat in care se afla”. Se poate intampla ca organismului sa ii fie mult mai cald decat este normal si de aceea “in conditii de supraincalzire (temperatura ambientala sau imbracaminte excesiva) elimina caldura, transpirand. Pe fondul transpiratiei, orice adiere de curent poate produce reactii locale de vasospasm sau contracturi musculare, cu fenomene inflamatorii nespecifice manifestate prin dureri locale (de gat, de spate etc). (…) Orice injurie adusa organismului va produce in mod aceste modificari inflamatorii (dureri gat, cap, spate)”, arata Catalin Chiurciu.
Exista masuri de protectie?
Probabil ca unii ar putea zice ca romanii sunt, asa, mai ipohondri, cel putin daca se ia in calcul multimea de masuri de aparare contra curentului: usile si geamurile trebuiesc bine izolate si tinute cat mai mult inchise, in masina sau mijloacele de transport in comun nu trebuiesc deschise geamurile in timpul mersului, toamna-iarna e bine sa porti vata in urechi, pe pardoseala din gresie din casa trebuie sa mergi chiar si vara in papuci etc, etc.
Desigur, sunt oameni cu un sistem imunitar mai fragil, oameni mai sensibili, care se pot imbolnavi mai usor cand nu se protejeaza in situatii precum cele descrise mai sus. Numai ca, spune medicul Catalin Chirciu “un organism ce sta in conditii inadecvate, nesanatoase, intr-o camera foarte incalzita, spre exemplu, isi consuma energia pentru a se feri de caldura. Daca ne imbracam prea gros, daca incalzim camera prea mult, consumam energia organismului, care nu poate elimina astfel caldura. Pentru a trai, organismul are nevoie de frig, nu de caldura”.
Doctorul foloseste un exemplu tehnic pentru a exemplifica mai bine: “la o masina, intai se porneste ventilatorul, care trebuie sa imprastie caldura ce urmeaza sa fie degajata de catre motor. Daca temperatura exterioara e mai mare decat caldura eliminata de motor, acesta din urma se opreste. La fel se intampla si in cazul organismului, care nu poate trimite caldura in exterior si de aceea e supra-solicitat termic”.
Catalin Chiurciu are si un raspuns direct la o intrebare aparent stranie: “Cum ar rezista romanul in Antarctica? Foarte greu”. Asta pentru ca, in continuarea pledoariei sale, Chiurciu spune ca din motivele enumerate anterior Sahara nu este populata, insa Antarctica da. “Pentru ca problematic pentru organism nu este frigul, ci caldura. Intr-un mediu friguros te imbraci mai gros si limitezi pierderile de caldura. Nu poti face insa asa ceva intr-o zona arida, calduroasa”.
Sa fie specific national?
In tarile de limba spaniola i se zice “corriente de aire”. In limba sarba si in spatiul fost iugoslav e cunoscut sub numele de “promaja”. Este denumit, probabil, in alte moduri si in alte limbi. Dar, desi nu este o inventie exclusiv romaneasca, “curentul” sau mai exact “curentul care trage” tine oarecum de specificul nostru national.
Catalin Chiurciu considera ca modul in care o persoana reactioneaza la curentii de aer e determinat cultural si geografic. Cultural, pentru ca e vorba de felul in care acea persoana a fost crescuta in familie si de obiceiurile pe care le-a deprins. “Notiunea de e foarte legata de un anume mod de viata”, spune Chiurciu.
Pe de alta parte, medicul considera ca in zone geografice cu un climat asemanator ar trebui, in mod normal, sa se regaseasca boli specifice, in acelasi procent. “Realitatea dovedeste insa ca nu e asa. (…) Chestiunea curentului tine de individ, nu de localizare, pentru ca individul actioneaza asupra locului in care se afla (el incalzeste sau aeriseste o camera, spre exemplu). Daca punem curentul intr-un context cultural diferit el va disparea complet”.
Motivul identificat de doctorul Chirciu pentru credinta romanilor in faptul ca “trage curentul” se datoreaza faptului ca “la noi e frecvent intalnita tendinta de supra-protectie, prin supra-imbracare sau incalzirea excesiva a locuintei, spre exemplu”.
Pentru a te proteja de curent solutia este simpla. “Trebuie promovat un stil de viata sanatos: sa traim in camere aerisite, cu temperatura interioara nu ridicata, apa cu care te speli sa nu fie fierbinte, sa facem gimnastica dimineata in fata geamului larg deschis. In aceste conditii, organismul nu va mai avea raspunsuri inadecvate la un simplu curent de aer”, spune doctorul Catalin Chirciu.
Acesta crede ca in primul rand parintii trebuie educati, iar lor le transmite: “nu pune bebelusului o caciula pe cap daca tu nu porti. Nu imbraca pe copil cu un pulovar, daca tu esti in tricou”.
2 comentarii
Tatal meu a fost neurolog si mi-a dat urmatoarea explicatie:
“Curentul”se manifesta ca un suvoi de aer de dimensiuni mici, insidios, care te afecteaza local, astfel incat organismul nu isi da seama de existenta lui si nu reactioneaza. Daca stai in vant organismul reactioneaza dar un curent poate sa-ti afecteze chiar grav nervii local. Eu nu ma feresc de curent dar am fost afectat.
Hai sa facem un experiment simplu – ia un ventilator USB (http://www.amazon.com/Thermaltake-Mobile-Fan-External-Cooling/dp/B00080G0BK) si pune-l sa bata inspre mina stinga (mai putin folosita) cit stai la calculator sa zicem vreo juma de ora si vezi daca simti ceva.
Un ventilator de calculator foloseste aerul din camera cu o temperatura data si totusi o sa simti senzatia de frig care o sa persiste mai mult cu cit te expui mai mult – pe exact acelasi principiu functioneaza si ventilatoarele de camera.
Efectul e si mai bine simtit daca “curentul” se face cu aer de afara, care poate fi mai rece chiar si vara, sa zicem daca vine dintr-o parte neinsorita. Sint oameni mai sensibili sau mai putin sensibili in functie de virsta, sanatate la momentul respectiv etc.
De obicei nu sint bolnavicios, dar la munca am observat ca daca tin geamul meu deschis cit si vecinul din partea cealalta, dupa o jumatate de ora am ochii rosii si imi plezneste capul. Nu am probleme sa zicem la vint (si ar trebui sa stiu astap entru ca stau in Dublin).
Asta cu parintii care isi super-protejeaza copiii e cunoscuta – maica’mea e medic pediatru cu peste 30 de ani de experienta si imi tot povesteste despre parinti care isi tin copiii mici in camere fara lumina, cu draperiile trase, la super caldura si ii infofolesc chiar si vara, nu ii scot afara, si apar tot timpul cu tot felul de boli, de la iritatii de piele pina la raceli dupa ce il scot afara.