Traficul ilegal cu maimuţe, la fel de profitabil precum cel cu arme şi droguri

Un cimpanzeu stătea ascuns printre pungi cu marijuana – poate sună ca replica de deschidere a unui banc, dar nu este deloc aşa. Afacerile ilegale cu maimuţe derulate în Camerun sunt departe de orice spirit de glumă: un raport al UN Environment Programme (UNEP) estimează că 3.000 de maimuţe uriaşe sunt capturate ilegal în fiecare an şi vândute ca animale de companie sau atracţii turistice, în toată lumea.

Problema a fost luată în discuţie la convenţia internaţională desfăşurată zilele acestea la Bangkok (Convention on Trade in Endangered Species – CITES): marile grupuri infracţionale (de tip crimă organizată) controlează în mare parte acest comerţ ilegal cu cimpanzei, gorile sau urangutani, la fel precum este cazul traficului cu droguri şi arme. Profiturile obţinute din acest tip de trafic sunt cel puţin la fel de mari precum cele obţinute din traficul cu arme sau droguri, iar riscul de pedepsire, mult mai mic (de regulă, se traduce într-o amendă, în niciun caz în ani de închisoare). Raportul UNEP estimează că cel puţin 22.218 maimuţe de mari dimensiuni au „dispărut” din libertate din 2005 încoace – fie au murit în timpul acţiunilor de vânătoare, fie au fost vândute, fie au murit în captivitate. În acest interval de timp, numai 27 de arestări au fost înregistrate în Africa şi Asia pentru trafic cu maimuţe de mari dimensiuni, iar un sfert din cei arestaţi nici măcar nu au fost judecaţi.

Acelaşi raport arată că profiturile obţinute din acest tip de comerţ sunt foarte ridicate: cimpanzeii şi urangutanii (cele mai traficate specii de maimuţe uriaşe) se vând şi pentru mii de dolari „bucata”, iar gorilele, pentru sute de mii de dolari. Reţelele infracţionale se îmbogăţesc de pe urma traficului, în vreme ce comunităţile locale rămân sărace (chiar dacă sunt folosite pentru detectarea şi prinderea maimuţelor), iar pădurile sunt afectate de scăderea numărului de maimuţe. „Maimuţele uriaşe sunt foarte importante pentru sănătatea pădurilor din Africa şi Asia, până şi pierderea a 10 – 20 de maimuţe deodată poate avea un impact profund asupra biodiversităţii unei regiuni”, susţine Doug Cress, coordonator GRASP (Great Apes Survival Partnership). Maimuţele vândute au o soartă crudă, ca atracţii în grădini zoologice jerpelite, improvizate sau în cazinouri ori ca trofee pentru cei bogaţi – sau, şi mai grav, ca şi combatanţi în meciuri de box între maimuţe organizate în parcuri asiatice pentru safari.

Vânzarea lor continuă, în ciuda faptului că există o interdicţie internaţională în acest sens, care vizează exact maimuţele uriaşe. Însă faptul că acest comerţ merge nestingherit mai departe arată eşecul implementării normelor CITES. Implementarea depinde de fonduri, susţin multe voci şi asta ţine de clasa politică, mai exact de clasa politică conducătoare, care poate acorda sau nu fondurile respective şi poate impune, de sus în jos, modificarea şi aplicarea legilor. Damian Carrington (jurnalist, blogger de mediu) scrie că sursele lui i-au confirmat că tot mai multe guverne sunt din ce în ce mai deranjate de creşterea puterii şi influenţei grupurilor de crimă organizată, conectate şi cu grupuri de rebeli sau diverse miliţii regionale sau locale (în Africa, mai cu seamă), deoarece acestea au început să devină o ameninţare pentru securitatea naţională a statelor. Iar acest lucru ar ajuta, în fapt, discuţiile concrete şi cu rezultate eficiente, în teren, în ceea ce priveşte reguli şi pedepse mai stricte în cazul comerţului cu maimuţe uriaşe sau alte specii protejate prin lege. „Sper ca sursele mele să aibă dreptate”, notează Carrington.

Sursa şi foto: The Guardian