Traditii de sarbatori la Tusnad

0

Craciunul nu mai este cu siguranta ceea ce a fost in trecut. Acum, pentru cei mai multi dintre noi, Craciun inseamna toata febra cumparaturilor, a cadourilor, a beculetelor cu care vrem sa ne impobim casa in stil american, a ornamentelor care au invadat strazile, spatiile comerciale, exterioarele si interioarele locuintelor.

de Tusnad (articol publicitar)

Dar dupa ce nebunia pregatirilor trece, dupa ce cadourile stau frumos ambalate sub bradul impodobit, dupa ce incep sa se auda corurile de colindatori, atunci Craciunul intra in normalitate. Si inseamna, pretutineni, caldura, bucurie, apropiere, familie, ziua in care lumea crestina celebreaza venirea pe lume a Mantuitorului.

Craciunul este o sarbatoare de familie in adevaratul sens al cuvantului in zona Tusnad. Aici, oamenii mai tin inca vechile traditii, dar obiceiurile sunt putin diferite pentru ca majoritatea locuitorilor sunt catolici.

Pregatirile se fac cu mare grija si incep inca din ultima duminica a lunii noiembrie. Atunci incepe Adventul, un fel de post al Craciunului, care tine patru saptamani. Acum se pregateste coronita de advent, o cununa din crengute de brad impodobite cu patru lumanari. In fiecare duminica a Adventului se aprinde cate o lumanare,  marcand astfel trecerea timpului pana la Craciun.

Tot in prima zi a Adventului se rupe o creanga dintr-un pom fructifer – cires, visin, prun – si se pune intr-un vas cu apa, la caldura. Pana la Craciun va inflori. Creanguta e tinuta in casa pana la Boboteaza, cand e sfintita de preot, apoi e dusa in grajd si prinsa de un perete, pentru a proteja animalele din gospodarie.

De obicei, in aceasta perioada se taie porcul, care a ramas pana in ziua de azi un important ritual in satele secuiesti. Nu exista Craciun adevarat fara preparatele specifice din carne de porc.

Ajunul Craciunului este invaluit de miros proaspat de brad, sarmale, cozonaci traditionali, cu mac si nuca, si turta dulce. Seara, copiii pregatesc la biserica un spectacol, un fel de teatru popular specific Tinutului Secuiesc, care se numeste “Teatrul din Betleem”, in care micii protagonisti, costumati, prezinta secventa biblica a Nasterii Domnului.

Intre timp, parintii impodobesc pomul de Craciun. Cand ajung acasa, copiii gasesc bradul impodobit si daruri, aduse de Ingeras. Apoi toata familia merge la slujba din miez de noapte. La intoarcere are loc masa de Craciun. In zona Tusnadului aceasta masa de Craciun este numita Ploconul Sfintei Marii si consta in mod obligatoriu din sangerete, caltabos si carnati.

In prima zi de Craciun, dimineata, toata familia participa la slujba, apoi restul zilei , pana seara, se petrece in sanul familiei. Seara, toti se organizeaza in grupuri, copii, tineri si adulti si pornesc la colindat.

Pe 26 decembrie, romano-catolicii il serbeaza pe Sfantul Stefan- prilej de cantece si urari. Rudele si cunoscutii ii viziteaza pe toti cei care poarta acest nume.

La fel si de ziua Sfantului Ioan. Urmeaza apoi Ziua  Sfantului David sau “ziua pruncilor nevinovati”, pe 28 decembrie. Acum are loc “bataia” fetelor. In aceasta zi, baietii din sat se strang in grupuri, fiecare cu cate o nuia impletita.  Apoi pleaca pe la casele fetelor, pe care le iau la rand “la bataie”. Nici o fata nu scapa nebatuta. Exista un intreg ritual, tinerii cer permisiunea de a intra in casa, rostesc o poezioara, apoi “altoiesc” fata, mai bland sau mai putin bland.

Traditia spune ca baietii au suferit destul pe vremea lui Irod, cand toti baietii pana in doi ani au fost sacrificati. De aceea, doar fetele iau bataie in aceasta zi. Traditia spune ca bataia aceasta simbolica le ajuta sa fie sanatoase si frumoase in anul care vine. Copiii sunt rasplatiti cu prajituri si bani, iar baietii cei mari primesc si palinca.

Anul nou si Boboteaza

Perioada cuprinsa intre Craciun si Anul Nou are regulile si ritualul ei: nu se sparg lemne si nu se face galagie. Noul An trebuie intampinat cu suficiente lemne taiate in fiecare gospodarie.

Traditia spune ca in Noul An, cel care trece primul pragul casei trebuie sa fie de sex masculin, pentru ca ar aduce noroc. Si, ca sa nu se intre cu mana goala, la intrarea in casa trebuie sa existe lemne taiate, iar barbatul trebuie sa intre cu o bucata de lemn in mana.

Mai exista o alta credinta din batrani, conform careia daca primul care trece pragul in prima zi din Anul Nou este barbat, atunci primul miel nascut in primavara va fi de sex masculin.
In seara Anului Nou, se merge la biserica. Apoi, urmeaza masa de Revelion, de unde nu lipsesc sarmalele, produsele din porc, cozonacii si colacii. In noaptea dintre ani nu se mananca sub nici o forma carne de pasare, deoarece acest animal scurma inapoi si nu este de bun augur pentru noul an. Se mai mananca si peste, ca sa fie noroc cat solzi are pestele. In dimineata Noului An copiii merg din casa in casa cu urari de an rodnic.

Mai exista un obicei: de la Craciun pana la Boboteaza se face un calendar- fiecare zi corespunde unei luni a anului, iar cu ajutorul acesteia se face prognoza vremii in urmatorul an.

Perioada Sarbatorilor de iarna se incheie de Boboteaza. Este momentul in care preotul vine sa sfinteasca bradul si casa. Abia acum copiii au voie sa manance dulciurile din pom, pentru ca sunt sfintite. Ritualul sfintirii caselor are ceva aparte fata de cel ortodox: preotul merge la sfintit insotit de doua cete de copii. Cei mai mici, prescolari si scolari din primele clase, merg inainte cu vreo patru-cinci case si vestesc, sunand din clopotel, venirea preotului. Se opresc la fiecare casa si rostesc o poezioara. Ceilalti, mai marisori, il insotesc pe preot. Cu totii sunt alesi dintre cei mai merituosi copii, care au fost cei mai activi duminica la biserica. Preotul da fiecarei familii o iconita, iar copiilor din casa dulciuri.

Dupa sfintirea casei si plecarea preotului, se desface bradul. Copiii stiu ca vine Ingerasul dupa el si va aduce unul nou la urmatorul Craciun.

Tags:



Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger