Toate limbile au evoluat de la o singură limbă preistorică din Africa

1

Orice limbă vorbită pe lume, de la engleză la mandarină, a evoluat de la o limbă mamă preistorică vorbită pentru prima dată în Africa în urmă cu zeci de mii de ani, arată un studiu citat de Daily Mail.

După analizarea a peste 500 de limbi, dr. Quentin Atkinson a găsit dovezi care arată că acestea merg mult în urmă până la un dialect vorbit de strămoşii noştri din Epoca de Piatră.

Descoperirile nu arată doar că limba de origine a tuturor limbilor pământului vine din Africa, ci şi că vorbirea a evoluat cel puţin în urmă cu 100.000 de ani, mai devreme decât s-a crezut până acum.

În urmă cu aproximativ 70.000 de ani, aceşti oameni primitivi au început să migreze de pe continent, răspândindu-se în restul lumii.

Deşi majoritatea cercetătorilor sunt de acord cu teoria migrării din Africa, aceştia nu sunt siguri când au început strămoşii noştri să vorbească.

Unii cred că limba a început să evolueze independent în diferite părţi ale lumii, iar alţii cred că limbile au evoluat dintr-o singură limbă comună.

Dr. Atkinson, de la Universitatea din Auckland, vine, acum, cu dovezi fascinante potrivit cărora a existat o singură limbă de origine din Africa.

El a numărat sunetele şi fonemele distincte folosite în 504 limbi din lume şi le-a pus pe o hartă. Numărul sunetelor variază mult de la o limbă la alta. Engleza, de exemplu, are în jur de 46 de sunete, unele limbi din Africa de Sud au mai puţin de 15 sunete, iar altele peste 200.

Cercetătorul a descoperit că numărul sunetelor distincte dintr-o limbă tinde să crească înspre Africa sub-sahariană. El spune că aceste diferenţe reflectă tipul de migraţie al strămoşilor noştri când au părăsit Africa în urmă cu 70.000 de ani.

Limbile se schimbă de la o generaţie la alta. În rândul populaţiilor mari, limbile au tendinţa de a rămâne stabile, întrucât sunt mai mulţi oameni care memorează ce au făcut generaţiile anterioare. Dar, în rândul populaţiilor mai puţin numeroase sunt mai multe şanse ca limbile să se schimbe rapid şi sunetele să se piardă de la generaţie la generaţie.

Profesorul Mark Pagel, biolog evoluţionar, spune că acelaşi efect se întâlneşte şi la ADN. Africanii din zilele noaste au o diversitate genetică mult mai mare decât europenii albi care sunt descendenţii unui grup mic ce a plecat din Africa în urmă cu 70.000 de ani.

Profesorul Robin Dunbar, antropolog la Oxford, spune că acum originea limbilor poate fi dusă în urmă cu între 100.000 şi 200.000 de ani.

Foto: Flickr / Klearchos Kapoutsis

Cititi si:

Bebelusii transmit mesaje secrete

Jurnal etiopian: Aksum – oras-legenda, oras de legenda

Identificarea speciilor de animale necunoscute ar costa 263,1 miliarde de dolari

Tags:



Un comentariu

Leave A Reply