Time: Top 10 al celor mai importante evenimente de mediuîn 2010

2

Fără îndoială, cea mai importantă ştire de mediu în 2010 a fost deversarea de petrol din Golful Mexic care a început pe 20 aprilie, când lumea sărbătorea Ziua Pământului. Evenimentul este şi în fruntea listei celor de la Time care au realizat topul celor mai importante ştiri de mediu pentru 2010.

1. Platforma Deepwater Horizon a British Petroleum din Golful Mexic a explodat şi a dus la cea mai mare contaminare cu petrol din istoria Statelor Unite, cu cel puţin 700 de mii de metri cubi de ţiţei deversaţi în apă. Publicul a putut vedea eşecul BP şi al guvernului de a opri scurgerea cu ajutorul camerelor subacvatice şi a văzut măsura catastrofei prin fotografii cu plaje pline de petrol şi animale moarte sau bolnave.

Ecologiştii au avertizat asupra unei catastrofe de mediu şi au făcut apel, în acelaşi timp, la schimbarea abordării Americii privind consumul de energie. Time notează că toată lumea era de acord cu un lucru – deversarea nu va fi uitată curând, cu toate acestea, interesul publicului a scăzut pe măsură ce transmisia live a încetat, petrolul nu mai e vizibil şi scurgerea s-a oprit în cele din urmă. Încă mai este petrol în Golf, dar nu se vede, subliniază cei de la Time.

2. Moartea sistemului cap-and-trade. Timp de ani de zile a fost singura soluţie de combatere a schimbărilor climatice, elegantă şi simplă: să se trateze gazele cu efect de seră ca poluanţi, să se pună o limită naţională pe emisii, şi apoi să se permită companiilor să comercializeze certificatele de carbon şi să se lase piaţa să găsească cea mai eficientă manieră de reducere a dioxidului de carbon.

Legea cap-and-trade n-a avut nicio şansă în Casa Reprezentanţilor. Suporterii ei precum senatorul democratic John Kerry au dus o luptă anevoioasă cu opozanţii numeroşi, iar legea a murit în linişte în Senat în această vară, fără să fie supusă la vot. Cei de la Time notează că acest lucru nu se va schimba curând.

3. Eşecul procesului climatic al ONU. Summit-ul climatic al ONU de la Copenhaga, de la sfârşitul anului trecut, a fost o înmormântare, notează cei de la Time şi acest lucru este, în parte, vina Statelor Unite care nu au reuşit să vină cu o legislaţie proprie de mediu, astfel că speranţele pentru încheierea unui acord de reducere a emisiilor erau mici de la început. Conferinţa a fost un coşmar logistic, sala de conferinţe fiind umplută peste capacitate, mulţi participanţi rămânând pe afară, în stradă erau protestatari furioşi, iar negocierile se prelungeau pe mai multe zile fără progres. Ţările în curs de dezvoltare s-au plâns că sunt îndepărtate de la discuţii, deşi cetăţenii lor ar avea cel mai mult de suferit de pe urmă schimbărilor climatice.

Prezenţa preşedintelui Barack Obama şi a altor lideri mondiali a fost o consolare de ultim minut, dar înţelegerea vagă cu care s-a încheiat summit-ul – de a păstra creşterea temperaturilor sub 2 grade Celsius – a fost mult sub aşteptările ecologiştilor. Haosul de la Copenhaga subliniază îndoielile privind procesul climatic al ONU de două decenii care are ca scop încheierea unui acord global obligatoriu de reducere a emisiilor.

4. Proposition 23. Alegerile de la mijlocul mandatului au fost dure pentru democraţi şi chiar mai dure pentru ecologişti. Pierderea Camerei Reprezentanţilor şi aproape pierderea Senatului pentru democraţi înseamnă că verzii vor “juca în defensivă” cel puţin doi ani.

În 2006, în California a trecut o lege prin care se stabilea obiectivul ca statul să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul din 1990 până în 2020. În contextul recesiunii economice, companiile au împins Proposition 23 la vot pentru alegerile din 2010, care ar fi anulat legea pentru schimbări climatice şi ar fi însemnat un regres al sectorului tehnologiilor curate din California. Cu o campanie de multe milioane de dolari, proveniţi de la suporteri precum vedete sau grupuri de mediu, Prop 23 a fost învinsă, iar California este liberă să-şi dezvolte sistemul de reducere a emisiilor.

5. Cap-and-trade în California. Deşi sistemul cap-and-trade a murit la nivel naţional, înfrângerea Proposition 23 a îndepărtat şi ultimul obstacol din calea Californiei de a-şi dezvolta propriul sistem de reducere a carbonului. La sfârşitul lunii octombrie, Air Resources Board din California a elaborat sute de pagini de reglementări propuse pentru reducerea a 273 de milioane de tone de CO2 între 2012 şi 2020.

California, a opta economie a lumii, are avantajul de a învăţa din provocările sistemului cap-and-trade din Europa, iar multe dintre reguli sunt făcute să amortizeze impactul sistemului asupra economiei, care suferă din cauza şomajului. Time notează că istoria schimbărilor de mediu în SUA începe cu California şi poate şi de această dată măsura va fi urmată la nivel mondial.

6. Scăderea nivelului Lacului Mead. Metropola din deşert de 2 milioane de locuitori supravieţuieşte datorită sistemului de irigaţii şi rezervoare care foloseşte apa din râul Colorado. Mare parte din apă este păstrată în lacul artificial Mead, care se usucă lent. În octombrie, rezervorul de apa a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii 75 de ani, când a fost umplut prima dată. Dacă va continua să scadă, va fi declarată criză oficială şi va fi afectată producţia de hidroelectricitate.

7. Greşelile IPCC. Dacă 2010 a fost un an prost pentru ecologişti, a fost şi mai prost pentru cercetătorii climatici, notează Time. La scurt timp după scandalul e-mail-urilor care i-a pus într-o lumină proastă, au apărut critici care scoteau în evidenţă mai multe erori comise de Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) în cel mai recent raport asupra schimbărilor climatice. Una dintre cele mai grave , cel cea , se referea la topirea gheţarilor de pe Himalaya 2035 din încălzirii globale. greşelile au fost relativ mici raportate la amploarea raportului nu afectează teoria de potrivit activitatea cauzează încălzirea , acestea au diminuat credibilitatea oamenilor de a IPCC-ului.

8. Maşina electrică apare în sfârşit. În 2006, regizorul Chris Pâine a avut un succes neaşteptat cu documentarul “Who Killed the Electric Car?” despre cum General Motors a abandonat modelul electric revoluţionar EV1. Time notează că ar fi timpul pentru o continuare, întrucât 2010 a fost anul în care maşinile electrice au ajuns, în sfârşit, în showroom-uri. De la Volt al GM până la modelul electric Leaf al Nissan, maşinile electrice sunt produse şi vândute, în sfârşit. Ele sunt încă scumpe şi infrastructura limitată, astfel că expansiunea lor mai durează, dar lumea automobilelor nu va mai fi la fel, subliniază Time.

9. Un nou trend – “consumul colaborativ”. Consumul în neştire a contribuit la criza financiară, dar a avut un impact negativ şi asupra mediului. De aceea, trendul de “consum colaborativ” – împărţirea şi închirierea lucrurilor în locul cumpărării lor – este una dintre cele mai bune veşti. Swap.com permite utilizatorilor să facă schimb sau să împartă CD-uri, cărţi, filme, SnapGoods le permite americanilor să închirieze iPad-uri, aspiratoare, echipament de camping sau RelayRides le permite să închirieze maşina.

10. Acordul naţiunilor de încetinire a pierderii de biodiversitate. 2010 a însemnat o creştere a ratei de extincţie a speciilor din cauza pierderii habitatului, braconajului, speciilor invazive sau schimbărilor climatice, dar s-a încheiat cu o rază de speranţă la întâlnirea Convenţiei pentru Diversitate Bioologica în Nagoya, Japonia, unde ţările lumii au promis să extindă suprafaţa de protecţie la 17% pentru pământ şi 10% pentru apă şi să colaboreze pentru oprirea pierderii speciiilor. Time notează că rămâne de văzut dacă va fi doar o altă promisiune încălcată sau se vor vedea rezultate.

Foto: EPA

Tags:



2 comentarii

  1. Pingback: Catastrofele naturale din 2010 au costat 130 de miliarde de dolari » Think Outside the Box

  2. Pingback: 300 de ani pentru combaterea deşertificării în China » Think Outside the Box

Leave A Reply