Dacă GM a dat-o în bară cu campania “Stop pedaling, start driving”, producătorul auto nu e totuşi rupt de cerinţele ecologice ale lui 2011, spălându-şi din păcate cu intens discutatul Chevrolet Volt. Mai departe, prietenii noştri de la Automarket vă vorbesc de modelul cu cel mai complex sistem de propulsie din lume, pe care l-au testat în Elveţia.
Text: Mircea Meşter (Automarket)
Tehnic, Volt este un hibrid cu configuraţie de tip serie, dar poate fi considerat şi o electrică, deoarece puterea ajunge la roţi întotdeauna de la motorul electric. Chevrolet denumeşte Volt o “electrică cu sistem de prelungire a autonomiei”, şi probabil că acesta este cel mai corect mod de a pune problema. Indiferent de cum se numeşte, Volt este pur şi simplu fascinant. Este prima electrică din lume care nu te face să te uiţi la baterie din două în două secunde, devenind astfel, pur şi simplu, o maşină pe care o poţi conduce oricând, oriunde, oricum. Chiar dacă bateria moare după câteva zeci de kilometri, motorul electric funcţionează încă vreo 500 de kilometri cu ajutorul “generatorului” pe benzină. Un compromis inspirat şi reuşit de sus până jos. Dovada? Volt este cel mai apreciat model de către cumpărătorii săi din întreaga istorie a brandului. Şi asta spune multe despre o maşină care nu este tocmai ieftină, deci în cazul căreia aşteptările sunt foarte mari.
MOTOR / TRANSMISIE
Discuţiile despre sistemul de propulsie al lui Volt au fost atât de largi în ultimii ani, încât întâlnirea cu Voltec – numele oficial al acestuia – a fost ca una cu un model pe care l-am mai testat anterior. Deşi nu o făcusem. În principiu, sistemul funcţionează simplu: cu bateriile încărcate la maximum şi cu rezervorul de 32 de litri plin, Volt poate rula peste 500 de kilometri. În primii 40-80 (în funcţie de cum şi pe unde rulezi) totul se întâmplă exclusiv electric, fără ca vreun sunet mecanic să-ţi deranjeze zen-ul. Apoi, motorul pe benzină îţi intră subtil în rol. Atât de subtil, încât îl simţi doar marginal până când îl pui la cazne de tipul depăşirilor sau urcărilor pe munţi, acolo unde motorul termic trebuie să susţină pierderi de energie ceva mai mari. Evident, aşa cum se întâmplă de obicei în cauzul modelelor cu motor electric, Volt are şi o funcţie de reutilizare a energiei pierdute la frânare. Aceasta este “apelabilă” prin mutarea levierului cutiei în Low (adică în L, singura literă ciudată din arsenalul clasic al unei automate), moment în care frâna de motor este ceva mai apăsată.
Volt se simte excelent când motorul electric şi bateriile sunt singurele care-şi fac de cap pe şosele sau străzi, modul electric fiind unul care-ţi oferă atât linişte la rulare, cât şi satisfacţia faptului că cifrele consumului afişate de display-ul central animat cu gust arată zero absolut. Apoi, când bateria se goleşte (teoretic, dacă folosiţi maşina în viaţa de zi cu zi prin oraş, aveţi mari şanse de a rula exclusiv electric), motorul pe benzină intră în acţiune. Foarte interesante sunt detaliile, însă. Când pleci de pe loc de la semafor sau după o barieră la tren (da, şi elveţienii au aşa ceva, dar la ei durează fix un minut toată tărăşenia), Volt demarează folosindu-se doar de motorul electric, evitând astfel una dintre cele mai mari manevre “consumatoare” de benzină. Totul pare şi este inteligent, Volt reuşind să-i împace astfel pe toţi într-o manieră cât mai elegantă cu putinţă.
CONSUM
Pentru a analiza consumul lui Volt, trebuie să vorbim în primul rând de autonomia bateriei, apoi de cantitatea de benzină pe care o “mănâncă” modelul american ulterior. Practic, dacă reuşiţi să rulaţi mega-ecologic şi atingeţi autonomia electrică maximă, de 80 de kilometri, consumul mediu mixt pe primii 100 de kilometri rulaţi va fi infim. Chevrolet zice că e vorba de 1.2 litri. Ulterior, însă, motorul pe benzină va “mânca” undeva în jur de 7 litri/100 km. Evident, dacă autonomia bateriei este mai mică din cauze diverse (noi am rulat în ritm susţinut pe şosele vălurite şi am mers 50 de kilometri cu Volt în modul 100% electric), consumul mediu din prima sută de kilometri urcă şi el.
Rezumând, veţi reuşi să economisiţi mai mulţi bani dacă aveţi la dispoziţie multe prize de încărcare sau dacă rulaţi în majoritatea timpului prin oraş, pe distanţe de până la 60-80 de kilometri. Practic, dacă aţi face fix 100 de kilometri în fiecare zi timp de o lună, cantitatea de benzină arsă în toată această perioadă poate fi de doar 36 de litri. La preţul acesteia se adaugă cel al curentului electric, undeva în jur de 8 lei per încărcare.
PERFORMANŢE
Deşi pare ciudat şi pe alocuri pueril, faptul că stai pe scaunul lui Volt te transformă complet. Nu te gândeşti la cât de repede poţi să ajungi unde ai de ajuns, ci intri în jocul sistemelor şi al graficii atractive de pe display-uri şi încerci pur şi simplu să conduci cât mai eficient cu putinţă. Printre imaginile pe care le ai în faţă când conduci Volt se numără şi cea a unei sfere animate care-ţi arată cât de eco eşti la volan, iar tu încerci involuntar să tragi de tine pentru ca sfera să rămână cât mai verde. Este o tehnică denumită psihologie inversă şi funcţionează în foarte mult domenii, nu doar în cel auto.
Revenim: dacă totuşi eşti grăbit şi îţi dă ciorba pe foc, contează pe 9 secunde pentru 0-100 km/h şi pe o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră, limitată electronic pentru a proteja autonomia electrică. Aceleaşi cifre se regăsesc şi în fişa tehnică a lui Ampera.
Citiţi restul articolului aici.