În acest moment, se estimează că circa 10% din terenurile agricole ale României se află în posesia multinaționalelor, deși nu există cifre odiciale care să stabilească exact suprafețele. Landgrabbing-ul – adică acapararea terenurilor de către companii – este un fenomen deja extins în România, unul dintre combatanții lui fiind Asociația Ecoruralis. Zilele trecute, la Berlin, liderul țăranilor români în această cauză, Willy Schuster, și Attila Szocs, ”au demolat platitudinile corporatiste” ale germanilor care promovează landrgrabbing-ul, arată ARC2020.
Înainte de demonstrația organizată la Berlin, în cadrul evenimentului Green Day, Willy Schuster și Attita Szocs, despre ale căror activități puteți citi pe larg aici, au participat la o discuție deschisă cu Simon Wolk, cofondator al Germanagrar, companie germană care practică acest fel de acaparări, despre care am discutat într-un amplu articol aici. În cadrul discuției, Wolk a susținut că un lot de două hectare nu este deloc profitabil și că, prin urmare, țăranii ar avea toate interesele să-și cedeze terenurile unor companii. Willy Schuster, co-președinte Eco Ruralis, a declarat, ca răspuns, că „ceea ce avem noi valorează mult mai mult decât banii.” Acesta a mai adăugat că astfel de companii ”îi strangulează” pe țărani, Germanagrar oferindu-le, de pildă, țăranilor, doar 140 euro / hectar sau 600 de kilograme de gâru / hectar, pentru a le folosi terenurile în virtutea unor contracte neclare, încheiate pe cel puțin zece ani.
Legislația României nu permite companiilor străine să cumpere terenuri, motiv pentru care companiile interesate au nevoie de intermediari, unul dintre aceștia fiind chiar Simon Wolk, a cărui meserie ar fi, oficial, să descopere astfel de terenuri disponibile. Misiunea acestor negociatori este de a găsi, de fapt, ”țărani vulnerabili”, care să rezoneze la cuvinte ca ”investiție” sau ”oportunitate”, pe care organizația Eco Ruralis încearcă din greu să le demonteze. Attila Szocs, prezent la Berlin în calitate de corespondent ARC2020, i-a atras atenția lui Wolk că aceste contracte sunt clar în defavoarea țăranilor. Printre altele, ”dacă vrei să anulezi un astfel de contract, trebuie să plătești între 600 și 700 de euro / hectar. Cu banii ăștia, îți poți lua un bilet până în Spania, la cules de căpșuni,” a spus Szocs.
Sursa: ARC2020
Puteți citi și:
Țăranul și corporația: Cum se transformă satul românesc, amenințat de landgrabbing