Țăranii din România continuă lupta pentru drepturile lor

ARC2020 organizează un Tur European de Vorbitori de 10 zile despre fenomenul de acaparare a terenurilor agricole din România, care se va desfăşura între 21-30 aprilie, 2013. Attila Szocs, activist în domeniul agriculturii şi administrator al Asociaţiei Ţărăneşti Eco Ruralis, care monitorizează achiziţiile majore de terenuri agricole din România şi Dan Cişmaş, fermier biodinamic şi co-presedinte al Asociaţiei Ţărăneşti Eco Ruralis, vor vizita capitalele europene şi oraşe strategice pentru a evidenţia, dezbate şi sensibiliza opinia publică despre impactul economic şi ecologic al achiitilor majore de terenuri agricole de către companii naţionale şi internaţionale.

de Ecoruralis – În sprijinul țăranilor ecologici și tradiționali

În România, suprafaţa totală de 13,7 milioane ha de pământ agricol este împărţită în 8,3 milioane ha de teren arabil şi 4,3 milioane ha de pajişti şi păşuni. Conform recensământului agricol, România se situează pe locul 5 în UE după dimensiunea suprafeţei arabile, avansată doar de Franţa, Spania, Polonia şi Germania.

Peste 4 milioane de ţărani dețin terenuri agricole cu o dimensiune medie de 2 ha de teren arabil şi 3 ha, dimensiunea medie a unei ferme. Majoritatea acestor mici gospodării s-au format la începutul anilor 1990, în timpul primei faze de tranziţie post-comunistă, moment în care numărul micilor ferme ţărăneşti a crescut în urma privatizării fostelor întreprinderi agricole de stat şi restituirea pământurilor la deţinătorii originali. Deoarece acest proces a coincis cu declinul producţiei industriale şi disponibilizarea muncitorilor din sectorul industrial al zonelor rurale, o mare parte a şomerilor au fost absorbiţi de agricultura de subzistenţă.

Prevederile legale funciare în vigoare prevăd că doar cetăţenii români şi companiile înregistrate în România pot cumpăra pământ.

În pofida acestor prevederi, statisticile Ministerului Agriculturii din România, publicate în noiembrie, 2011, arată că firmele multinaţionale deţin 800.000 ha de terenuri agricole în România. Această cifră reprezintă 6% din suprafaţa arabilă a ţării. Miza principală o reprezintă şi subvenţia europeană directă acordată României în cadrul Politicii Agricole Comune. Acest aspect duce la comasarea terenurilor, în timp ce jumătate din subvenţiile primite în 2012 au ajuns la 1% din fermieri, toţi deţinători de terenuri agricole de peste 500 ha.

Fondurile de investiţii şi companiile care controlează pământul agricol din România sunt, de exemplu: Nordcapital, Aquila Capital şi Agroyield; KTG Agrar AG gestionează terenuri româneşti deţinute de străini. Germanagrar este unul dintre cei mai mari “jucători” europeni în investiţiile agricole, cu un interes special în Europa de Est, inclusiv în România. Alţi speculanţi sunt First Farms, Ingelby şi Jantzen Development în Danemarca, Tornator din Finalnda şi Cascade Empire din Austria. Doi dintre cei mai mari latifundiari din România, Maria Trading şi Delta-Rom Agriculture, sunt companii multinaţionale înregistrate în România.

Cererea tot mai crescută de pământ agricol a făcut că preţurile să urce în fiecare an din 2004 până în prezent.

Prevederile legale privind piaţa funciară din România se vor schimba din 1 ianuarie 2014. Datorită condiţiilor semnate de România în Tratatul de Aderare în UE, ţara va trebui să îşi liberalizeze piaţa funciară. Totodată, această dată vă marca şi o creştere în subvenţionarea agriculturii din România. Astfel, preţurile terenurilor agricole româneşti vor creşte în continuare.

Este foarte important ca cetăţenii diferitor ţări din Europa să afle mai mult de aceste probleme care se întâmplă chiar sub nasul nostru. Organizaţii şi fermeri din toată Europa lucrează din greu să conştientizeze populaţia europeană şi să ofere mai multe informaţii şi statistici despre această dezbatere.

Turul European de Vorbitori coincide cu lansarea unui nou studiu al Coaliţiei Hands Off the Land şi Coordonarea Europeană Via Campesina (ECVC), dovedind că scara acaparării de terenuri din Europa este de multe ori trecută cu vederea.

Puteți afla mai multe despre Tur accesând acest link.

Puteți citi și:

Țăranul și corporația: Cum se transformă satul românesc, amenințat de landgrabbing

Landgrabbing-ul în Europa. Marile companii blochează accesul la agricultură pentru fermierii mici

Pământul acaparat de investitori străini putea hrăni 1 miliard de oameni