Iertați-mă că nu sunt japonez: I love ゆ
Pentru că încă nu m-am prins cum se trăiește din scris, ceea ce urmează e un articol publicitar. Da, vând tricouri. Asta e, am făcut…
Browsing: george moise
Iertați-mă că nu sunt japonez: Dragă Wendy
Am păstrat ultimul post pe 2011 pentru a scrie povestea noastră, poate nu așa cum a fost, dar așa cum am văzut-o eu. O poveste…
Iertați-mă că nu sunt japonez: Mi-e dor de Tanti Neti
Japonezii nu-și bat copiii. Mai mult, dacă îți atingi copilul din dotare în public, riști ca din spirit civic să-ți cheme cineva un fel de…
Interviu cu românul japonez:”N-am întâlnit nicăieri până acum mai mulţi oameni nefericiţi care să mimeze fericirea ca în publicitate”
După cum ironic se autodescrie, CV-ul lui George Moise arată ca “faianţa băii unuia care a făcut clismă cu guaşe”, un amestec bizar de căutări…
Iertaţi-mă că nu sunt japonez: Întâlnire cu toamna
Se aşează în faţa mea şi îmi spune: „Vorbești bine japoneza”. Asta e politețe pură, poate să fie opt dimineața şi tu să-i zici unui…
Iertaţi-mă că nu sunt japonez: Copiii-problemă
Revin la elevi. În mare cam aceștia sunt, am lăsat la sfârșit un elev special, cu care am făcut slavă Domnului, o singură oră până…
Iertaţi-mă că nu sunt japonez: Love Hotel
Când am auzit prima oară de love-hotel, mi-am imaginat o speluncă ordinară, un soi de han odios cu o ţigancă grasă la recepţie, molfăind în…
Iertaţi-mă că nu sunt japonez: Despre femeile nipone
Femeile dimineții… proaspete ca niște răni deschise. Se unduiesc fantomatic către serviciu, grăbindu-se pe tocuri, dezlânat și stângaci. Majoritatea femeilor japoneze nu știu să meargă…
Iertaţi-mă că nu sunt japonez: Cum devine Japonia”acasă”pentru un român
La 31 de ani, după o perioadă bună de lucrat prin birouri, culminând cu o agenţie de publicitate, m-am îmbarcat pe un vas de croazieră…