Sute de oameni au protestat față de Monsanto în București și Cluj. Avem OMG-uri în farfurie fără să știm?

8

Sute de persoane au participat, sâmbătă, la marșuri anti-Monsanto în București și în Cluj. Pe 25 mai, au avut loc proteste în 436 de orașe din 52 de țări în cadrul unei mobilizări generale împotriva celui mai mare producător de organisme modificate genetic din lume. La București, protestatarii s-au adunat în Parcul Operei unde au scris mesaje anti-Monsanto pe cartoane. “Poftă bună la prânzul modificat genetic”, “Vreau mâncare țărănească”, “Nu corporația face legislația” sunt câteva dintre mesajele afișate de protestatari pe traseul Eroilor, Piața Universității, Unirii.

 

de Roxana Bucată

 

Manifestanții au denunțat conflictele de interese de la Ministerul Agriculturii, unde mai mulți funcționari publici care au trecut de-a lungul timpului pe la minister au un post la Monsanto trecut în CV. De asemenea, oamenii vor etichetarea produselor care conțin organisme modificate genetic pentru a putea evita alimentele care conțin împreunări ale genelor din diferite specii, mutații care au consecințe dramatice asupra sănătății umane, după cum au demonstrat mai multe studii.

Protestatarii au împărțit pliante cu informații despre pericolul organismelor modificate genetic pe traseu, iar în Piața Universității s-au oprit pentru a scanda “Sănătate”. În urma negocierilor cu Primăria Municipiului București, care a modificat traseul marșului de trei ori, cetățenii au primit “voie” de la autoritățile locale să protesteze în fața Ministerului Agriculturii timp de 15 minute, dar numai într-un grup de 30 de persoane, deși locul permite și un protest de 250 de persoane.

Și la Cluj, oamenii au ieșit în stradă. „Vreau mâncare din grădină, nu prostii de la uzină”, „OMG + Seminţe = Oseminte”, “Monsanto omoară oamenii” şi “Monsanto omoară albinele” au fost câteva dintre mesajele afişate ieri de protestatarii din Piaţa Unirii din Cluj.

Consecințe alarmante asupra sănătății și mediului

Organismele modificate genetic au fost testate de mai multe ori, iar rezultatele sunt deosebit de alarmante pentru sănătatea umană. De asemenea, OMG-urile au consecințe dramatice și asupra mediului. Odată eliberate în mediu, fie că sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru că acestea interacționează în mod liber cu întregul ecosistem.

Culturile convenționale sau ecologice din jur pot fi contaminate / impurificate genetic prin polenizare, din cauza vântului sau insectelor. Acest lucru duce la reducerea și chiar pierderea biodiversității care este extrem de necesară pentru stabilitatea mediului înconjurător. Distanța minimă reglementată de statul român ca fiind acceptabilă între culturile de porumb modificate genetic față de cele ne-modificate genetic este de 200 metri. Distanța aceasta nu este bazată pe evaluari știintifice și pe evaluarea condițiilor de mediu care diferă de la o zonă la alta, ci este doar o apreciere întâmplătoare a autorităților, spune Ramona Duminicioiu, președinta asociației INFOMG.

În ce privește consecințele pe care le suportă agricultorii care cultivă semințe modificate genetic, una dintre acestea este pierderea dreptului de a refolosi pentru culturile următoare semințele obținute din recoltă, din cauza patentelor / dreptului de autor pe care companiile producătoare le exercită asupra semințelor modificate genetic. În fiecare an, agricultorul trebuie să cumpere semințele de la companiile producătoare. În cazul în care fermierul este depistat că nu a cumpărat semințele de cultură, este pasibil de plătirea unor amenzi și despăgubiri substanțiale către companie, pe baza legislației de proprietate intelectuală / drept de autor. In SUA și Canada, mii de fermieri au plătit amenzi uriașe companiei biotehnologice Monsanto atunci când culturile le-au fost contaminate.

Poziția autorităților, bazată pe interesele economice naţionale

În momentul de faţă la nivelul UE sunt autorizate pentru import şi comercializare ca alimente sau furaje sau ca utilizare industrială un număr de 45 de evenimente de transformare genetică la soia, porumb, rapiţă, bumbac, sfeclă de zahăr şi cartof, explică Felix Nicolescu, consilier al Autorității Naționale Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). ANSVSA monitorizează şi controlează alimentele, furajele precum şi ingredientele alimentare sau furajere ce conţin sau sunt obţinute din soia, porumb, rapiţă, bumbac şi sfeclă de zahăr. În 2011, pe segmentul de comercializare, la nivel naţional, au avut loc un număr de 663 controale însoţite de 198 prelevări de probe. Rezultatele acestor controale au evidenţiat faptul că OMG nu au fost utilizate ca alimente sau ingrediente alimentare, în afara cadrului legal aprobat, mai spune acesta.

Produsele monitorizate şi controlate pot proveni atât din import cât şi din comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă. La nivelul Uniunii Europene este autorizată cultivarea în scop comercial doar a unui tip de porumb modificat genetic cu rezistenţă la sfredelitorul porumbului (ostrinia nubilalis) – MON810.

În ce privește mențiunea “Acest produs nu conține organisme modificate genetic” ce poate fi întâlnită pe diverse produse alimentare, Felix Nicolescu spune că nu există, în momentul de față, la nivelul Uniunii Europene, legislaţie care să reglementeze această modalitate de etichetare, însă experţii Comisiei Europene şi ai Statelor Membre lucrează pentru reglementarea acestei problematici denumită generic “etichetarea GM-free”. Deși etichetele conțin mesaje neprevăzute de lege, iar ecologiștii susțin că unele nu indică existența organismelor modificate genetic conținute în produs, acestea rămân principalul instrument al consumatorului de verificare a existenței OMG-urilor.

Poziţia ANSVSA faţă de autorizarea alimentelor şi furajelor modificate genetic este bazată pe opiniile ştiinţifice ale Autorității Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) şi ale cercetărilor ştiinţifice din România, pe interesele economice naţionale – pentru sprijinirea industriei alimentare şi furajere autohtone, mai precizează Felix Nicolescu. “Susţinem menţinerea unei abordări armonizate în ceea ce priveşte autorizarea cultivării şi a comercializării produselor care conţin, constau sau sunt produse din OMG la nivelul Uniunii Europene, bazată pe principiile statutate de Comisia Europeană pentru acest domeniu”, încheie acesta.

Galerie foto de la protestul din București – foto: Mihai Andrei Photography

 

Galerie foto de la protestul din Cluj- foto: erke.ro


8 comentarii

  1. Da. Aceasta este o problema grava pentru Romania. Putina lume este informata si televiziunile continua sa prezinte ce mananca ciobanul din Pipera la inchisoare nu ceea ce ameninta tara si planeta deopotriva.

  2. “alimentele care conțin împreunări ale genelor din diferite specii, mutații care au consecințe dramatice asupra sănătății umane, după cum au demonstrat mai multe studii.” – Vorbesti prostii. Trebuia sa pui in articol o parte din aceste studii inexistente.
    Adevarul e ca foarte putina lume intelege exact ce inseamna modificare genetica. Orice planta este modificata genetic fata de parintele sau. Chiar si noi prin selectie artificiala modificam genetic culturi intregi.
    Tehnologia organismelor modificate genetic este singura care poate faca fata cerintelor societatii. In orice caz, nu putem cultiva organisme bio care sa ajunga la toata lumea. Si in plus OMG-urile elimina nevoia de pesticide.
    Nu poti sa dai la o parte o intreaga tehnologie doar pentru ca esti prea batut in cap sa o intelegi. Desigur, trebuie reglementata mai bine. Testele trebuie facute cu cap. Dar de aici si pana la a insista pe produse bio e un drum lung.
    Culturile bio sunt pur si simplu nesustenabile, plus sa nu mai vorbim de costurile ridicate.
    Nu are rost sa scriu mai mult. E clar ca cine a scris articolul nu are nicio treaba cu realitatea.

  3. > ecologiștii susțin că unele nu indică existența organismelor modificate genetic conținute în produs, acestea rămân principalul instrument al consumatorului de verificare a existenței OMG-urilor

    Mai e un mecanism. Dacă e menţionată ţara de origine, cumperi produse improtate dintr-o ţară care a interzis OMG. Ex: Ungaria. Aici e o listă cu ce şi cum:

    http://www.gmo-free-regions.org/

    Cea mai bună armă pe care o avem împotriva Monsanto este Internetul şi informaţia.

  4. Pingback: Anti Monsanto (MonSatan?!) ← Arsenic

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger