Susțineți Muzeul Culturii Romilor, care își va deschide curând porțile și dezbaterile

6

Luni, cu două zile înainte de Ziua Dezrobirii, adică aniversarea celor 157 de ani de la eliberarea ultimilor romi robi, pe care o serbăm azi, s-a lansat oficial Muzeul Culturii Rome. Într-un context cu o uriașă densitate de prejudecăți și politici de incluziune deficitare, inițiativa privată a muzeului vine nu doar ca o cartografiere a istoriei și culturii acestei etnii, ci și ca un pas în depășirea retoricii victimizării și a paradigmei așteptării.

 

de Andra Matzal

Înființarea unui muzeu al culturii / culturilor rome e o idee care plutește de aproape o sută de ani în spațiul românesc, însă cei care au dus mai departe concretizarea lui sunt Asociația Romano ButiQ și KCMC, alături de partenerii printre care se numără Primăria Sectorului 6 și SNSPA. După cum spunea antropologul Vintilă Mihăilescu la dezbaterea prin care s-a lansat oficial proiectul, nu va fi vorba de un muzeu-templu, ci de un muzeu-forum, perfect adaptat discursului în permanentă desfășurare la adresa romilor și a percepției populației majoritare asupra lor. Stabilirea unui astfel de reper nu vine doar ca o încercare de autocunoaștere a comunităților rome, ci și ca o mână întinsă pentru ”alfabetizarea românilor,” care, după părerea lui Mihăilescu, pe măsură ce a crescut vizibilitatea mediatică a ”problemei rome”, au demonstrat o profundă necunoaștere a acestor culturi, dincolo de stereotipuri.

Muzeul Culturii Rome, în forma în care l-au gândit cei de la Romano ButiQ și KCMC, iese îndrăzneț și din alte șabloane, propunând un muzeu updatat nu doar la nivelul abordării, cât și al conceptului, pornind chiar cu cel arhitectural. Construcția modulară (foto)– poate fi dezasamblată în bucăți și bucățele – are forma unei cochilii, iar dacă deschidem ușa interpretărilor, putem spune că nicio metaforă nu se potrivea mai bine unei culturi nomade. De altfel, muzeul va fi la rândul său călător, iar dacă până acum spațiul a funcționat ca loc de întâlnire al meșteșugarilor romi cu publicul în cadrul atelierelor (la Iași, Cluj, Constanța, Craiova), odată cu deschiderea oficială, care va avea loc în primăvară, el va putea ajunge, la propriu și la figurat, în orașe și comunități diferite. Până atunci însă, așteptăm prima expoziție temporară care va inaugura muzeul la București, într-un spațiu din sectorul 6. ”Încă nu este clar spațiul exact, dat fiind că trebuie să întrunească o serie de caracteristici apropo de utilități și infrastructură,” spune Irina Georgescu, responsabil de relații publice la Romano ButiQ.

 

Interiorul construcției modulare ce va servi drept muzeu, în timpul unui atelier din programul Romano Cher

Muzeul Culturii Rome are parte de susținere nu doar din partea administrației locale, după cum a arătat entuziasmul declarat, dar ambiguu al viceprimarului sectorului 6, Gabriel Petrea, ci și din partea unor vectori politici, fără de care traseul acestui proiect ar fi, poate, mai anevoios. Petre Florin Manole, consilier al lui Marian Vanghelie, Nicolae Păun, Damian Drăghici, ministrul Culturii Daniel Barbu și prim-ministrul Victor Ponta împart rubrica de susținători ai muzeului, rămasă însă deschisă, la fel ca și lista susținătorilor financiari. În ceea ce privește finanțarea, KCMC a susținut realizarea construcției modulare în cadrul inițiativei Romano Cher, primăria de sector va pune la dispoziție terenul, Romano ButiQ se va ocupa de management, iar SNSPA va susține partea de concept.

Orice persoană fizică sau organizație este, de altfel, așteptată să contribuie cu donații în bani sau obiecte de patrimoniu pentru muzeu, cel care a lansat apelul prin exemplul personal fiind activistul Nicolae Gheorghe, care a donat la dezbaterea de luni o vestă romă și un fes tradițional, precum și 100 de euro, convingându-i și pe alții prezenți la MȚR să participe informal cu donații simbolice. Până la finalul dezbaterii de la MȚR, în fesul de donații se strânseseră peste 1.000 de lei, însă un proiect de asemenea amploare nu poate fi susținut decât prin eforturi colaborative. Nu doar la nivelul financiar, ci și social și cultural, atâta vreme cât șantierul prejudecăților necesită, de ambele părți, multă muncă. Tot Nicolae Gheorghe a fost și cel care a sublinat că Muzeul Culturii Rome va fi totodată Muzeul Prejudecăților, pe care trebuie să le dezbatem fără părtinire. ”E timpul să plătim pentru cultura noastră, nu să cerșim,” a spus activistul, întărind de altfel opinia Nicoletei Bițu, directoarea executivă a Romano ButiQ, pentru care acest moment presupune ”ieșirea din paradigma așteptării” inițiativelor sau finanțărilor din partea statului.

 

 

În ceea ce privește patrimoniul, ”până acum avem cu siguranță patrimoniul rezultat în urma muncii meșteșugarilor. Avem unelte și obiecte făcute de aceștia, de acum sute de ani și până în zilele noastre. Mai avem fotografii cu familii de romi, de la 1900 încoace.  Patrimoniul, însă, nu se va opri doar la aceste categorii. Suntem în discutii cu mai mulți romi și ne-romi care ar putea face donații sau ar putea produce lucrări speciale pentru muzeu,” spune Irina Georgescu. Meșteșugarii sunt, de altfel, printre cei mai apropiați colaboratori ai Romano ButiQ, care în cei doi ani de activitate a reușit să readucă în prim plan multe dintre meșteșugurile tradiționale rome, dar și să organizeze cooperative pentru lucrătorii romi, care-și pot valorifica mult mau bine produsele. Luni, la MȚR, au venit meșteri argintari, măturari, împletitori și șlefuitori, iar de la unul dintre lingurari am învățat, pe scurt, drumul de la un lemn aparent numai bun de băgat la foc, la o lingură scobită, pe care cu greu m-am chinuit s-o șlefuiesc. Gamy, de altfel, unul dintre meșterii invitați, autor du sculpturi în metal care desenează meticulos diferite ocupații tradiționale, crede la rândul lui că a venit timpul ”să ne respectăm normalitatea”, declarându-se nerăbdător să-și doneze o parte din lucrări muzeului.

După o lungă perioadă în care, cel puțin în România, s-a vorbit, după cum spune Gelu Duminică de la Agenția Împreună, despre romi mai degrabă ca minoritate socială, decât ca minoritate etnică, Muzeul Culturii Romilor poate începe un nou capitol. Nu va fi, desigur, soluția miraculoasă pentru probleme ca rasismul, însă, pentru o cultură fără instituții, fără biserică sau cultură scrisă, deschiderea unui muzeu presupune o schimbare de perspectivă esențială. Însă, cum nu va fi un muzeu-insectar, cu discurs pasiv și exponate neutre, ci un centru care-și propune să fie dinamic și să reflecteze realitățile sociale prezente, ne putem aștepta la un nod generator nu doar de expoziții, ci și de dezbateri. Pentru a susține Muzeul Culturii Romilor să-și deschidă cât mai rapid ușile, sunteți invitați, romi și ne-romi, să faceți donații și să rămâneți la curent cu evoluția proiectului, iar după deschidere, să aveți curiozitatea și curajul de a-i deschide cât mai des ușa.

 


6 comentarii

  1. Pingback: Romano ButiqSustineti Muzeul Culturii Romilor, care isi va deschide curand portile si dezbaterile | Romano Butiq

  2. I call bullshit. Forme fara fond.

    Cu ce ajuta asta romii? Se tot pune pe tapet discriminarea. Nu ca n-ar exista, dar stam foarte bine, chiar comparativ cu tari mai ‘bine vazute’ (vezi Franta, cu revoltele ei din nordul parisului sau Ungaria, mai recent etc). Ne scuzam aiurea.

    Romii trebuie ajutati prin programe sociale si mai ales de educatie, ca sa se poata integra in lumea actuala.

    Muzeul asta imi suna a oportunitate de cheltuirea a unor granturi/fonduri in beneficiul unor asociatii. Problemele reale raman neadresate.

  3. da, dar ce placut e sa ne batem pe spate, unii pe altii, noi astia intelectuali, si sa zicem ca facem ceva ca sa ajutam in aceasta privinta. inteleg ca romii au nevoie de identitate (alta decat “mertane, aur si balerine”), dar muzeul asta nu reprezinta decat ocazia de a cheltui niste bani, la fel ca si in cazul altor campanii de acest gen. Asa cum s-a spus si mai sus. Dar sunt convins ca niste voluntari vor dormi mai bine noaptea.

  4. Pingback: Dezrobirea romilor la Palatul Parlamentului | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. In zadar se construiesc etc cladiri.E ca si cum doresti sa faci dintr-o femeie urata sau fara prezenta fizica in altceva,obligand oamenii sa o vada o miciuna. Nu ai cum sa ascunzi atatea probleme si sa le acoperi prin astfel de manipulari sau sa incrci sa impui in subconstientul oamenilor niste baliverne . Parca am fi intr-un film cu prosti si perversi incapabili.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger