Saptamana trecuta v-am intrebat de unde va aprovizionati: de la supermarket sau de la „magazinasul de la colt”? La finalul dezbaterii, 67% (208) dintre cititorii care au votat in cadrul sondajului nostru s-au pronuntat in favoarea cumparaturilor la supermarket. Motivul: supermarketul este democratic, are produse mai multe si mai variate si preturi mai mici.
In dezbaterea de saptamana trecuta, Costi Rogozanu spunea ca supermarketul este tara adusa „la scara”, un teren neutru unde toate tarile sunt la fel, o lectie de democratie si de capitalism – asa cum alimentarele i-au predat in copilarie „cele mai importante lectii despre tiranie”, un spatiu in care oamenii „se deconspira nesperat” – cateva dintre argumentele cu care a pledat in favoarea supermarketului, dincolo de aspectul sau abuziv. De cealalta parte, Ionut Codreanu a preferat genericul „magazin de cartier” dincolo de preturile mai piperate decat cele din supermarket si de oferta mai restransa de produse – pentru sentimentul reconfortant de a intra intr-un loc familiar, unde omul de la tejghea i-a invatat tabieturile si parca a asteptat toata ziua sa treaca pe la el, sa mai schimbe o vorba.
Dezbaterea s-a purtat mai departe in randul cititorilor TOTB, care, in marea lor majoritate, au pretuit supermarketul in defavoarea magazinului de cartier sau au ales sa le combine utilitatea, in lipsa unor magazine specializate pe anumite servicii alimentare care sa-i incurajeze si pe micii producatori. Mare parte din ei spun ca „magazinasul de la colt” contine produse identice cu cele din supermarket, dar cu un adaos piperat, si poate fi util doar gratie proximitatii sale, atunci cand ai nevoie de maruntisuri domestice ce te scutesc de un drum pana la aglomeratul supermarket. Plus ca, cel putin asa spune Tano, „exista o sumedenie de alimente pe care NU le gasim la ‘magazinul de la colt’”. Restul au deplans monopolul supermarketurilor, despre care spun ca hotarasc ce producatori trebuie sa traiasca.
Necos a dat starul dezbaterii intre cititori: „La magazinasul meu, gasesti o sumedenie de produse, identice cu cele din supermarket, dar comercializate cu un adaos suplimentar de pana la 25%. Acesta e un sport national, practicat de toti micii comercianti locali”. Bogdan il completeaza, spunand ca magazinele de cartier „is justifica existenta doar pentru produsele ce se iau de la o zi la alta (iaurt, paine…) pentru ca este mai aproape si te scuteste de un drum. Altfel nimic in plus. A trecut vremea cand proprieterii micilor magazine se aprovizionau direct de la producatori (produse proaspete, carne, fructe, lapte, branza…) si cand era cert mai bine sa cumperi de la ei”.
David merge putin mai departe: „Eu sunt de partea supermarketului pt ca sunt nascut in 80. Mi-am trait copilaria adunand frustrarea ca in magazine nu e mancare. Cand s-a deschis Unic in centru, eram toti vrajiti… Cred ca noi, romanii, am pus egal intre democratie si supermarket. Nu ne interesa pe noi libertatea de exprimare, piata libera, alegeri libere si alte prostii. Noi vroiam mancare… Noi am asteptat hypermarketul cand nici nu stiam ce e. Astazi, cred ca inconstient, si astazi sunt de partea superkarketului (la pachet cu injuraturile pt manipularea pietei, disparitia produselor etc.)”.
Din cealalta tabara, Justin Puscasu ofera cateva argumente impotriva supermarket-urilor si in favoarea pravaliilor de cartier: „1.Supermarket-urile “fac legea” si hotarasc, dupa criteriile lor, care producatori traiesc si care trebuie sa moara. De cele mai multe ori, cei care mor sunt producatorii romani; 2. Supermarket-urile se organizeaza usor in carteluri care stabilesc preturile dupa muschiul lor. Asa se face ca, de multe ori, produse banale de prima necesitate se vand in Romania mai scump decat in Germania; 3. Mi se pare anormal ca un vanzator/distribuitor sa castige (mult) mai mult decat producatorul pentru un efort incomparabil mai mic. 4. Vanzatoarele de la buticul din colt, care accepta jobul “non-stop” unde nu au nici grup sanitar, probabil ca au nevoie disperata de acel job; 5. Datorita micilor vanzatori de la coltul blocului reusesc sa supravietuiasca o multime de mici producatori care nu au loc in supermarketuri. Se pastreaza astfel alte job-uri de care alti oameni au nevoie disperata; 6. Supermarket-urile sunt toate la fel, vand aceleasi produse frumos ambalate si contribuie la tampirea deplina a populatiei si la distrugerea ultimelor urme de discernamant”.
Dan Patzelt spune totul mai pe scurt: „Este esential sa pastram BIODIVERSITATEA, iar lucrul acesta este imposibil intr-un supermarket care are standarde de cantitate. Cu cat e mai mic magazinul cu atat ai sanse sa descoperi producatori individuali, astfel stimuland si economia Romaniei, nu pe cea a Spaniolilor. Biodiversitate si Producatori Individuali”.
Alti cititori spun insa ca le prefera pe amandoua. „Vreau o Eugenie, trag papucii si un tricou si cobor la parter, iar pentru cumparaturi generale, supermarket la sfarsit de saptamana”, spune George. „N-as vrea sa dispara vreuna din cele doua parti, fiecare are avantaje dar si dezavantaje”.
Din cate ne arata dezbaterea de saptamana trecuta, magazinul de cartier nu a reusit inca sa se impuna ca alternativa la supermarket, ci doar sa vina in completarea sa.
Foto: Flickr/Muffet
24 de comentarii
Eu cred ca puneti gresit problema. Magazinul de cartier avea monpol pe vremea cand supermarket-ul nu se nascuse inca. Cand a aparut supermarket-ul, oamenii l-au preferat din diverse motive si magazinul de cartier a ajuns sa acopere niste nevoi mai specializate. Asta e progresul, o idee buna pierde in fata unei idei mai bune.
Magazinul din colt este Trecut. Supermarketul este prezent. Viitorul este al cumparaturilor on line. Provocarea viitorului va fi creerea unui sistem coerent si eficient de distributie , global , intr-o lume globalizata. Caile ferate, retelele electrice si conductele de gaze, au aratat ca se poate. Generatia aceasta va fi martora aparitiei lui. Comertul de care vorbiti este agonia tardiva a unui capitalism muribund.
Eu pledez pentru magazinul de cartier, mai ales pentru ca acolo poti gasi si alta marfa decat cea din supermarket. Supermarketul e monopolist si nivelator. Mancare pe banda pentru oameni de serie.
In magazinele de cartier pot sa-si faca loc si micii producatori, cei care livreaza de obicei marfa proaspata, nu ambalata frumos si plina de conservanti.
Intrebarea e daca gourmet-shop-urile sunt asimilate cu magazinele de cartier. Pentru ca in nici un caz n-o sa gasesti la unul dintre acestea sau la supermarket vinuri sau oricare alte produse de calitate.
depinde de magazin. La noi la parter este o “autoservire” , care are toate produsele mai scumpe decat la supermarket si castiga pe baza unor sarmani batrani, care nu se pot deplasa in alta parte. Cred ca au adaus comercial 40-50%.
In plus are niste vitrine frigorifice vechi, care fac un zgomot infernal , continuu si se aud in apartamentele de deasupra magazinului in special noaptea.
Nu poate fi folosit decat de completare – daca ai uitat sa iei ceva ( mustar, sare )
Produse mai variate pe ‘reaku. Aia care zic asta n-au vazut raft dupa raft plin cu aceleasi produse, sau produse diferite dar monomarca.
ministerul agriculturii, cereti sfaturi de la dl. presedinte al FC Vaslui, mare si de succes antreprenor si (a)propritear agricol sau de la conducerea fermei ceres-smirna-jud ialomita,care,utilizeaza sistemul de irigatii din baragan si si-a pastrat productia proprie la hectar de dinainte de “89:6-7t-grau,7-8t-porumb,sa cum sa faceti:
reforma in agricultura, pe baza de target1—> asigurarea necesarului de produse agricole din tara, fara importuri, pt.populatie.target2—-> dupa realizarea target1, realizarea de export cu produse agricole romanesti, ca inainte de “89.
Din cauza raminerii organizatorice in urma (inclusiv anii trecuti cind ne culcam pe ureche ca agricultura mergea (de la sine!)), 50% din populatie-cea de la sat practica o agricultura de subzistenta, iar cealalta parte de 50% de la oras a devenit aproape total dependenta(70%) de produse agricole din import, comercializate prin moluri alimentare.
la atribuirea licentelor de constructie a supermarketurilor, nu s-a pus nicio conditie ca produsele alimentare desfacute in h_market,sa fie romanesti, cum s-ar fi facut odinioara, inainte de “89,ceeace ar fi indus o ridicare a agriculturii noastre. De ex., atunci, in cazul achizitionarii unor echipamente din import, o parte din echipament il impuneam sa-l uzinam noi. De asemenea, noi cind exportam echipamente, eram obligati sa dam un procent din echipament sa-l produca importatorul(un fel de offset!).
Pentru redresare rapida a productiei agricole si alimentare trebuie extinsa buna practica a unor intreprinzatori autohtoni (care au inlocuit vechile IAS-uri) sau europeni si sa devenim urgent mari furnizori (liberi sau la mol) de produse agricole si alimentare pentru a acoperi macar consumul intern.
Deasemenea trebuie reglata, in sensul ca mai sus legislatia, referitoare la moluri.
in loc de autoturisme second hand ar trebui aduse tractoare si masini agricole second hand…
in plus, fondurile trebuie date conf.tabel:
nrc|necesar|realizat|target|%(realizat/target) desfasurat pe puncte, subpuncte, obiective,etc., nu numai filozofie ci si contabilitate, controlate: decadal, lunar, trimestrial, anual,mandat, sa..
fosta cea”pist” (sau “..pista”), sunt perfect de acord cu tine… zici “conditia ca produsele alimentare desfacute in h_market,sa fie romanesti” sunt sigur ca ar fi de milioane… de euro… pt prod romani si pt tzara..
la cat profit fac h-market-urile in romania pot renunta la importuri ne-necesare.. singura marfa romaneasca in raion fructe la data de 10 iulie 2010 in auchan erau nishte vishine…
andrei, nu stiu ce marfa are magazinul tau din colt, insa eu de cate ori am avut ocazia sa intru intr-un magazin din cartier, obligata pentru ca ne lipsea ceva anume si nu merita drumul pana la super/hipemarket, am constatat aceleasi produse ca-s supermarket dar cu pretul de pana la50% in plus.
Avem un singur magazin de carne,mezeluri si lapte care aduce produsele din Covasna de la o fabrica, si chiar merita, si o duce bine pentru ca toti cumpara de la el aceste produse, in rest celelalte magazine cu produse cosmetice, detergenti,alimentare au marfa cumparata din hipermarket si cu adaos mare, uneori si cu termenul de garantie aproape expirat.
Nici brutarii nu prea mai gasesti cum erau inainte…
Eu as alege magazinul din coltz daca ar avea produse proaspete si variate.
Cristina, eu am aflat acum 5 ani de la un taximetrist care m-a adus acasa ca macelaria mea din colt, pe care o consideram doar OK, e considerata cea mai buna din Bucuresti, cu marfa cea mai proaspata.
Nici vinuri de calitate nu stiu sa se gaseasca la supermarketuri, ci doar la magazine specializate.
Pe linga mall-ul din Vitan e un magazin cu produse traditionale romanesti, de la tarani.
Am auzit ca de curind s-a deschis si un magazin de cafea pe undeva prin Rosetti.
Cred ca mai sint si altele, dar e normal sa nu le stie lumea obisnuita sa rupa plastic in dinti.
apa plata la 2 litri – 2 ron supermarket vs. 3 ron magazinul din colt
vs, apa plata 2ltr. la 19 eurocenti in germania la aldi si de buna calitate
adica efectiv la 80 de bani si nu la 2-3 lei
Dan e singurul care a venit cu argumente. La acelasi magazin de cartier intr-o zi mi-au spus 2 preturi la apa plata, 2,4 si 3 lei.
Numai cocalari la magazinele astea, asa ca prefer sa nu iau de la ei.
Voi la cat cumparati 10 oua din supermarket ? Eu l iau la 3,5 lei la magazinul din colt. Asta apropos de preturi piparate. La cat cumparati pulpa si ceafa de porc ? Eu la 12,6 cu os si 17,6 fara os
12 lei 10 oua eco de la supermarket
Nu inteleg de ce, in Bruxelles, Copenhaga, Aachen, Paris… samd… pot cumpara chestii marunte “de la magazinul din coltz” (deschis, apropo, in zonele centrale, pana dupa miezul noptii) la preturi similare cu cele de la supermarket, in timp ce la noi ele sunt mai mari! Oricum, din cate am vazut, cei “de la magazinul din coltz” ar baga pretzuri mai mici, daca ar putea. Evident, NU au cum sa vanda carne refrigerata, dintr-o multime de motive, pornind de la spatiul prea mic si mergand pana la posibilitatea de a se aproviziona si la diverse autorizatii. De asemenea, nu pot sa faca fatza autoritatilor care fie ii santajeaza fie vor sa ii desfiinteze (ca urmare a relatiilor lor “amicale” cu cei de la supermarketuri), asa ca raman sufocati financiar si hartzuitzi de controale, cat or mai ramane si ei!
Dupa ce or sa dispara astia mici, bineinteles ca pretzurile la supermarketuri or sa creasca iar calitatea va scadea, nu-mi dau seama CAT de fraieri pot fi cei care isi fac iluzii ca nu va fi asa! Deja eu am facut vreo 3 reclamatii la Kaufland (din cauza unor furnizori ai lor) si, cu toate ca au fost amabili si m-au sunat, a trebuit sa INSIST pentru ca sa isi sanctioneze furnizorii respectivi (adica asa mi-au zis ei, ca i-au sanctionat, n-am mai stat sa si verific).
Parerea mea e ca ar trebui sa existe si micile magazine “de la coltz” si supermarketurile, cu urmatoarele conditii:
– sa NU se mai dea autorizatii de construire de supermarketuri in orase, ci numai la periferia lor! Astea sunt magazine in care te duci sa te aprovizionezi cu portbagajul, nu au rost in centrele de orase. Cel mult, ar putea sa le dea autorizatii sa RENOVEZE niste cladiri f. vechi, in care sa-si faca centrele de shopping – in NICI un caz sa nu faca risipa de teren cu niste hale urate, asa cum se face acum!
– sa NU li se permita sa ramana deschise pana dupa o anumita ora. In Germania, d.ex., ele sunt inchise dupa ora 18,00, in Bruxelles in mod exceptional gasesti unele deschise pana la ora 20. Daca tot sunt asa Mari si Tari, pot sa faca profit si pana la acele ore.
Nu inteloeg CUM de s-au putut obtine aceste lucruri in multe alte tzari europene – numai in Romania nu se poate!!! Sau… intzeleg? si poate nu-mi convine ce intzeleg? >:
Pai nu e vorba ca sunt ei Mari si Tari ci ca sunt eu mic si prost asa ca lucrez la “privat” pana la 18:00 (teoretic) si pana la 19:00 sau mai mult (practic).
Asa ca n-am cum sa-mi fac cumparaturile dintr-un supermarket care se inchide la ora 18:00, mai ales ca lucrez in centru iar respectivul supermarket este la periferie (ca asa ai decis tu)!
Desigur, ramane sambata si/sau duminica dar cred ca am si eu dreptul sa frec pisica in weekend dupa o saptamana de munca, nu sa imping caruciorul printre rafturi.
Logica si carnea de porc (chiar si refrigerata) E grele 😉
magazin de cartier = bisnitari de cartier, au preturi duble, uneori triple fata de supermarket
Prefer sa nu cumpar de la particulari unde pretul variaza in functie de dimensiunea portofelului , unde unele preturi nu sunt la vedere,
Poate la supermarket nu sunt nici cele mai bune preturi posibile , nici cele mai bune calitativ produse, dar macar nu ma tiganesc.
1. magazinul de cartier nu trebuie sa se considere la concurenta cu supermarchetul, este o eroare grava;
2. acesta are un avantaj urias in fata supermarchetului-poate sa-si selectioneze in timp si dupa legea cerere-oferta producatorii. De ex daca as produce niste rosii fenomenale nu cred ca as avea vreun succes batand la usa supermarchetului. Pe de alta parte daca chiar am rosii asa bune, acest magazin de cartier imi face clientela si castigam cu totii.
3. deci acest magazin are o serie de marfuri pe care nu le gasesti la supermarchet, deci pentru asta merita sa il frecventezi.
Concluzia: daca nu isi intelege corect functia, mai bine sa dispara!
E o greseala si includerea tuturor magazinelor mici in aceeasi oala. Nu toate cumpara produse din supermarket la care adauga 25%, iar frustrarea pricinuita de stilul asta de comert nu ar trebui sa le inece si pe cele care chiar cauta furnizori de calitate sau apartin ele insele unor furnizori.
La urma urmei un magazin de cartier e doar la fel de bun ca patronul sau, iar oamenii sunt foarte diversi.
nu merita facuta aceasta disputa, ambele trebuind lasate sa se desfasoare legal in conditii de piata. Personal sunt pentru preturile si calitatea supermarketurilor, sunt contra micilor buticari care se aprovizioneaza din magazine si-si adauga un adaos de jaf in loc de a cauta marfa unicat de la micii producatori romani si sa asigure dupa cum bine spunea Dan Patzelt in articol BIODIVERSITATEA alimentatiei noastre si productia romaneasca de calitate.
Pingback: Biodiversitatea in magazin « Blogul Asociatiei pentru Dezvoltare Urbana
Pingback: Cinci lucruri mai putin stiute despre supermarketuri » Think Outside The Box