Supermarket vs. magazinul de cartier

55

Antiteza intre hypermarket si magazinul mic a devenit in ultima vreme unul dintre simbolurile dilemelor noastre moderne. Ne plangem zilnic ca lumea devine impersonala, ca toate produsele tind sa devina la fel, ca nu mai avem nimic al nostru si ca goana dupa profit e prea mare. Tindem sa demonizam corporatiile si tot ce e in masa si sa dam cateodata o aura nemeritata producatorilor sau antreprenorilor mici. Ne e dor de produsele copilariei noastre, dar nu ne aducem aminte cum erau ele. Si dupa atatea dileme si antiteze, cand ne ducem la cumparaturi, tot in hypermarket ne vom intalni. Sau are si magazinul de cartier o sansa?

Introducere de Magor Csibi

Dezbaterea pare usoara la prima vedere. Evident ca e usor sa ne alegem o parte. Insa e mai greu sa ne si tinem de ea.

Urasc magazinele mari si tot ce implica ele. Intru sa cumpar ceva si dupa 5 minute am deja mai multe produse in cos si am si uitat de ce am venit. Si abia cand ajung acasa imi dau seama ca nu mi-am luat exact produsul de care aveam nevoie. Aceste magazine sunt organizate intr-un mod profesionist, urmarind regulile de baza ale psihologiei umane si ale maximizarii profitului. Duminica dimineata trebuia sa iau ceva si cum magazinasul meu nu era deschis, a trebuit sa intru intr-un supermarket de langa mine, recent deschis. Acolo am observat ca angajatii randuiesc rafturile dupa scheme elaborate de specialistii magazinului. Aveau pe hartie schita magazinului si instructiuni cu ce trebuie sa contina fiecare raft si in ce ordine.

Nu-mi place cat de impersonale sunt aceste magazine. Toata lumea are treaba bine definita si nimeni nu nu se abate de la ea. Salariile mici se citesc pe fetele angajatilor si in afara de reclame, nimeni nu-ti sugereaza voie buna.

E greu sa accept sa vad numai produse straine in majoritatea supermarketurilor. Si nu o sa inteleg niciodata de ce nu putem sa impachetam ovazul ca oricine altcineva si eventual sa vindem si putin mai ieftin decat altii, daca tot nu trebuie sa le transportam jumatate de continent.

Insa deseori magazinul mic e la fel. Daca nu are in spate un intreprinzator priceput, e la fel de impersonal si neprietenos ca magazinele mari. Rareori gasesti la aceste magazine marfa din tara, strugurii tot din Syria vin, merele din Polonia si rosiile din Turcia sau Spania.

Deseori n-ai de unde alege si nici vanzatorul nu se straduieste sa inteleaga de ce nu intri in magazin dupa ce n-ai avut noroc de cateva ori. Iar daca e asa, atunci nici magazinul de cartier nu e mai bun decat franciza straina. Mai mult, cele din urma au oferta si au si pret.

Dar cateodata mai gasesti si alt fel de magazinase de colt. Unde vanzatorul te stie, iti stie preferintele, isi modeleaza marfa dupa preferintele cumparatorilor, majoritatea “vecini”. Acest magazin e un fel de livrare acasa. Stiu ca tot ce iau de la el e putin mai scump si sunt dispus sa dau banutul in plus. Pentru ca asa cobor cu placere sa iau ceva, nu e stres, nu e inghesuiala si daca am o problema, vanzatorul/proprietarul va fi intelegator.

Din acest punct de vedere, aceasta disputa intre cele doua forme de comert nu e una comerciala, ci una personala.

Insa ramane de vazut daca acest tip de comert e si unul sustenabil.

Deocamdata, avem o pofta nemarginita pentru magazine mari. In fiecare oras se deschid din ce in ce mai multe magazine de acest tip, iar majoritatea lor sunt pline, chiar daca e criza sau exista o proasta gestiune a banilor si a taxelor.

Oare ne va face criza sa ne regandim obiceiurile? Oare ne ajunge un argument de tip sentimental cand e vorba de supravietuire sau confort?

Poate magazinasul mic sa ofere o alternativa la hypermarket si sa le ofere concurenta sau acceptam lumea asa cum a devenit ea?

Ce parere aveti?

[coloana]

Citind bonuri de supermarket…

Costi Rogozanu, jurnalist

Supermarketul este tara adusa “la scara”. Supermarketul sloven sau frantuzesc sint tot atitea colturi din tara lor care seamana incredibil de mult cu tara noastra. Primul lucru pe care-l fac intr-o tara straina este sa intru intr-un supermarket sa vad unde sint micile diferente si marile asemanari. E fascinant sa vezi ca intr-o tara unde nu intelegi o boaba din limba lor, intelegi perfect si te misti deja instinctiv printre rafturile si marfurile lor. Coca Cola are un gust putin diferit in functie de zona, patiseriile difera, dar nu fundamental. Supermarketul e ca un soi de statie de teleportare – intri intr-un teren neutru unde toate tarile sint la fel. Asta e primul motiv pentru care le iubesc (pe linga faptul ca m-au tinut in viata prin toate excursiile mele “vestice” cu preturile lor mici si primitoare).

Apoi, sunt un adevarat specialist comparatist bucurestean pe ce inseamna supermarket, superminimarket, minimarket. Esential, asa cum s-au prins americanii acum 50 de ani, e locul de parcare. Supermarketul ofera “spatiu deschis” (atit de rar in orasele aglomerate) betonat. Poate va suna straniu, dar pe mine o parcare imensa ma umple de bucurie asa cum ma umple de bucurie un cimp cu maci. Cei care cauta terenuri pentru constructia supermarketurilor au facut o adevarata stiinta din identificarea acelui loc care poate sa-ti ofera senzatia de “nelimitat” intre blocuri. Cind un supermarket intra in criza de locuri de parcare, m-a pierdut.

In al treilea rind, iubesc supermarketurile pentru ca pot vedea tot tribul. Batrini, tineri, copii. E singurul loc public romanesc nediscriminator macar in aceasta privinta. Mall-urile sint gerontofobe, autobuzele sint gerontofile, supermarketurile sint democratice.

In al patrulea rind, cele mai importante lectii de capitalism si democratie le primesti de acolo, asa cum alimentarele mi-au predat in copilarie cele mai importante lectii despre tiranie. Inca de cind parchez, daca am chef de socializare, ma cert cu citiva prosti care parcheaza pe locurile rezervate oamenilor cu handicap. Sint de obicei oameni cu jeep care nu sint obisnuiti sa se ia cineva de ei. Eu ma iau, imi face bine. Unii injura, altii se scuza stupid. Eu ma simt justitiar. Apoi, e fascinant sa vezi cum iti dispare produsul favorit pentru ca a venit altul mai puternic si le-a dat nesatuilor din retea o “spaga de raft” mai mare. Jocul reducerilor e superb si el. Am un prieten specialist in cumparaturi care spune ca daca vrei sa cumperi tot ce-ti trebuie dintr-un singur supermarket oricum iesi in pierdere. Ideal ar fi sa faci turul prin vreo trei retele si sa iei de la fiecare produse reduse din diverse zone: lactate, carne etc. Altfel, te zbati inutil, poti arunca linistit in cos tot ce vrei, peste tot vei plati aproximativ la fel: ce dai pe mere, pierzi pe pere. Comportamentul in supermarket e ca o excursie pe Amazon intr-un trib izolat: oamenii se deconspira nesperat. Ii ghicesti cine sint dupa cum fug printre rafturi, dupa cum se cearta cu casieritele, dupa cum scotocesc prin gramada cu piine. Am avut o perioada in care luam cite un snop de bonuri din gunoi si le citeam. Un bon putea suna asa: mincare pentru ciini (punga mare), un pachet de kent, ficat de porc si 50 de cutii de bere. Sau: parizer, orez, faina alba si o sticla de coniac foarte ieftin.

Supermarketul e abuziv, dar e cinstit pentru cine stie sa-i citeasca rafturile, bonurile, oamenii. O singura regula de aur am: niciodata, dar niciodata sa nu te certi cu o casierita – femeile acelea cistiga foarte putin, cam 5% din cit cistiga managerul de magazin. Daca ai nemultumiri, plinge-te de nesimtitii de sus, nu de bietii lucratori de jos pentru care nesimtirea a ramas, poate, ultimul lux.

[coloana]

Magazinul de cartier

Ionut Codreanu, jurnalist

Dristor, 2002. Devenise o obisnuita pentru mine sa ies din casa in papuci, sa trec strada pana la scara de vizavi, unde isi ducea afacerile un domn arab, romanizat pana in maduva oaselor. Era mereu atent, jovial si te facea sa te simti prietenul lui cel mai bun. Mergeam la Arab chit ca aveam chiar la scara un magazin al unui vecin de la etajul 8. Asta era un burtos arogant si avea o fiica nu tocmai atragatoare de vanzari.

Colentina, 2003.  Sase ani la rand am cumparat numai de la Sefu’ – un magazin decent, cu de toate, la vreo suta de metri de blocul meu. Vanzatoarele mi se pareau instruite in tehnica vanzarilor si comunicarii interpersonale. De pe la opt seara pana la unu noaptea, Sefu’ vindea alaturi de sotia lui. Pentru ei eram Vecinu’. Stiau ce tigari vreau, ce lapte imi place si imi multumeau necontenit cand le duceam cate un pumn de maruntis. Uneori, ne intalneam pe strada si ne salutam: Merge treaba, Vecinu’? Cum sa nu mearga, Sefu’!

Balta Alba, zilele noastre. Traiesc intr-un paradis. Oferta cuprinde cel putin sapte magazinase de cartier, lipite unul de altul. Unele se inchid la opt seara, altele la 11 si unul singur la doua noaptea. Sunt la inceputul relatiei cu vanzatorii si magazinele din zona. Imi permit sa ma rasfat si sa fiu superficial. Chiar si asa, deja s-a infiripat o relatie cu o doamna vanzatoare careia ii este suficient sa-i spun: un pachet de tigari. Stie despre ce marca vorbesc.

Magazinul de cartier nu vinde doar chestii. Este reconfortant sa intru intr-un loc familiar si sa-mi imaginez ca omul de la tejghea mi-a invatat tabieturile. Parca m-a asteptat toata ziua sa trec pe la el, sa mai schimbam o vorba. Sunt constient ca preturile si produsele de pe raft nu sunt identice cu cele din hiper-mega-marketuri. Ceea ce nu este neaparat rau. Prefer sa plec din magazin cu ce mi-am propus si nimic mai mult. Si daca se intampla sa nu gasesc ce caut, esecul este mult mai usor de gestionat. E drept, adaosul comercial ar putea fi ceva mai mare. Decat sa ma enervez pe explozia preturilor, caut acel adaos in:

1) „Stati sa vad, parca mai aveam aici niste cutii” – efortul vanzatorului de a scotoci dupa un produs pe care nu-l mai reperezi pe raft.

2) „Va RECOMAND branza asta, am mancat aseara si mi-a placut la nebunie! Si eu nu ma omor cu branza!” – recomandarile subtile ale vanzatorului care-ti spun ca produsul ales de tine initial este expirat sau foarte aproape de acel termen.

3) „Lasati ca imi aduceti data viitoare” – cei zece sau 50 de bani care-ti lipsesc uneori si vanzatorul ti-i avanseaza cu titlu de imprumut. De cele mai multe ori, datoriile astea nu se mai acopera.

Magazinele de cartier sunt o externalitate pozitiva a comunitatilor inghesuite in blocuri comuniste. Ma surprind ca nu imi cunosc vecinii de scara sau de palier, dar am relatii privilegiat-comerciale cu vanzatorii/patronii magazinelor din preajma blocului meu. Sunt perfect constient de pragmatismul din spatele relatiei noastre. Cu toate acestea, traiesc cu sentimentul ca magazinele de cartier sunt singurul lucru bun pe care l-au cultivat aceste comunitati conjuncturale. In aceste magazine chiar ti-ai putea face prieteni.

[coloana]

Foto main: Flickr/vauvau

[poll id=”20″]

Tags:



55 de comentarii

  1. Idilice, aceste ” magazinase” de cartier. Mi-am sters, pe furis o lacrima rebela…Ti-ai pierdut parintii ? Te-a parasit sotia ? Ai fost concediat ? D’ont

  2. Worry Be Happy ! Ai sa gasesti consolare la patronul-patroana magazinului. Nu sunt ei, nici o problema, este vanzatoarea care-ti poate oferi o consiliere psihologica. .Asa o fi in capitala, cu toate ca ma indoiesc. In urbea mea natala, altfel sta situatia. Magazinasul de la colt, nu e tocmai amplasat pe colt ci pe o parte din infimul spatiu ce a fost candva verde. Initial magazinasul a fost la origine un “garajulet” dar proprietarul a stiut la ce usi sa bata cu capul si de aici metamorfoza… La magazinasul meu, gasesti o sumedenie de produse, identice cu cele din supermarket, dar comercializate cu un adaos suplimentar de pana la 25%. Acesta e un sport national, practicat de toti micii comercianti locali. Asta mai putin conteaza. Omenia e totul. Si “sefa” e foarte omenoasa. Practica pentru amarasteni, metoda maradonista a caietului. Iei acum, platesti data viitoare ( dar platesti cat zice sefa, altminteri te-ai lins pe bot) Bine, sefa e o persoana bine educata si religioasa. Cand reuseste sa coboare din Q4 ei , fara sa i se incurce cele trei cruci de aur in maneta de semnalizare( fiind un pic mai plinuta) strecoara printre dinti un citat din Cioran sau Noica, in functie de starea ei de spirit….. Asa e cam in tot orasul. Unii patroni, mai isteti ( cei care au mai mult de 8 clase primare) au rezolvat si problema securitatii pe timp ne noapte a boutique-ului. De ce sa platesti o multime de parale pentru o firma de securitate, cand poti sa platesti cu 500 de lei pe luna o vanzatoare care va accepta si programul “non stop” chiar daca nu ai grup sanitar si nici macar posibilitatea de a te spala pe maini. Si uite asa devine si mai idilica imaginea magazinasului de cartier. Iar pentru ca urasc apelativul ” ce faci vecine” totdeauna o sa-mi fac cumparaturile la supermarket.

    • Pentru ,,necos” extraordinar spirit de observatie cei doi din articol perfect adevarat ,iar comentariu super adevarat, eu am un prieten chiar asa a facut a modificat 2 camere de grajd de pe timpul bunicului, preturile exact la fel enumerate si vestitele lanturi la git 2 el si 3 nevasta….intradevar in provincie 30 km de Bucuresti, iar vinzatoarele platite prost…fara toaleta normala si numai apa rece la spalatul pe miini…..Magazinele cum ai chef si timp sa faci cumparaturi,
      eu personal merg la real la ora 12 sau 1 noaptea este super liniste si lejer ni-
      caeri in Europa nu am gasit in afara de benzinarii magazin sau supermarket deschis noaptea….iar salarii-le in supermarket in raport cu munca sunt extrem de mici la angajati stiu ca am lucrat 2 ani la Selgros intretinere…casierele cel mai dificil loc de munca si prost platit cea mai mare miscare de personal.

  3. Se pare ca deja incepe reclama mascata pentru marea retea de “magazinase” mic.ro ale lui Patriciu.
    Prea transparent, domnilor…prea transparent…

    • Inainte de 1989, pe locul demolatei Manastiri a Vacarestilor, Incepusera in ‘forta’ lucrari de amploare pentru fundatiile unei viitoare sali de sport de mare capacitate -mi se pare 35.ooo locuri ,pe care toti nenorocitii de urmasi la putere/guvernare, nu au fost in stare s-o finalizeze, Ar fi putut sa fie o mandrie de sala multifunctionala ,cam ceeace astazi este Sala Sporturilor din Parcul Tineretului si se construiesc atate chiar si in lumea a treia. Cu toate ca din punct de vedere al efortului financiar, lucrarilor de fundatii li se aloca o mare cota parte ,ani in sir, NU S-A FACUT ABSOLUT NIMIC.si a venit ‘marele’ om de afaceri, dar si “MARE ARHITECT” al economiei, finantelor, politicilor culturii si sportului….din Romania, care cu viziunea sa, in loc sa continue lucrarile ,nu a avut altceva mai bun de facut decat sa desvolte un super /hiper- hiper mall, ca si cand Romania si Bucurestiul ar fi dus lipsa de asa ceva.(aduce multi bani…) Manastire,-capodopera de arhitectura romaneasca-,transformata in puscarie, apoi cu intentiea unei sali de sport de dimensiuni gigantice si final marele Mall,care aduce multi bani…. Sa fie oare urmarile unui cumplit blestem pentru demolatorii de biserici ? Cand se demolau in serie, chiar ma intrebam cat o sa mai continue, pentruca demolatorii de biserici sunt pedepsiti de Dumnezeu. …si ceeace a fost pe 25 dec 1989 ar putea fi si Vointa Domnului

      • Mai lasa-ne cu ,,Vointa Domnului” biserici cei mai mariu hoti si criminali sunt reprezentanti biserici in numele ,,Domnului” zeci,mii sute de mii de conflicte si oameni omoriti si jefuiti…America de sud,centrala,Africa,Asia si sa nu uitam arabi si Europa de acum 1000 de ani pina pe la 1900, cite crime si taxe se faceau in Europa in numele ,,Bisericii” poti crede in Dumnezeu si fara biserica..
        este necesara dar lasati-o mai moale…stii citi sunt in Romania si nu platesc taxe
        iar asa rai cum au fost comunisti le-au facut pensii babane sunt peste 100.000 in Romania angrenati in ,,afacerea asta…domnul ia spus la popa
        ala Italian care si -a ucis copii de 68 ani acum 7-10 zile….Este usor sa faci capodopere din bani furati de la asa zisi credinciosii…

    • O retea de magazine de cartier apartinand aceluiasi grup (cum se vrea mic.ro) nu este diferita fata de o retea de super/hipermarketuri.

  4. Cu riscul de a face pe deseptul, vreau sa spun ca “dilema” asta am vazut-o dezbatuta intr-un inflight magazin in 2005. Bun subiectul.
    Eu sunt de partea supermarketului pt ca sunt nacut in 80. Mi-am trait copilaria adunand frustrarea ca in magazine nu e mancare. Cand s-a deschis Unic in centru, eram toti vrajiti… Cred ca noi, romanii, am pus egal intre democratie si supermarket. Nu ne interesa pe noi libertatea de exprimare, piata libera, alegeri libere si alte prostii. Noi vroiam mancare… Noi am asteptat hypermarketul cand nici nu stiam ce e.
    Astazi, cred ca inconstient, si astazi sunt de partea superkarketului (la pachet cu injuraturile pt manipularea pietei, disparitia produselor etc.)

  5. De ce ne-ar deranja supermarket-ul ? Poate pentru ca ne simtitm exploatati prin slabiciunile noastre omenesti, prin faptul ca acei specialisti in marketing reusesc sa ne deformeze devieze deciziile de cumparare in directia pe care o vor ei, speculand de fiecare data lipsa noastra de vigilenta.
    Eu cred ca si cei din magazinul de cartier ar face la fel daca ar putea, pentru ca si ei alearga dupa acelasi lucru, PROFIT!
    Nu i-as lua in brate pe cei de la magazinele de cartier pentru ca am avut de-a face cu patronii unor astfel de magazine si i-am cunoscut mai in adancime. Prefer un sistem impersonal unuia parsiv.

  6. Exista o sumedenie de alimente pe care NU le gasim la “magazinul de la colt”.
    In primul rand oleaginoasele, care costa exorbitant la Plafar (de ex).
    In al 2-lea rand fructele exotice (ananasul e foarte sanatos, SINGURUL fruct din lume care nu se mai coace dupa ce a fost cules).
    In al 3-lea rand anumite feluri de peste (sardine, somon, etc).
    In al 4-lea rand tipurile de carne…la toate magazinele de colt gasesti cateva tipuri, ca sa nu vorbesc despre aglomeratia infernala din aceste buticuri.Daca vrei sa vezi mai bine ce cumperi (palparea carnii, atentia cu privire la culoare), te atentioneaza babele din spate (“auzi nene, cumpara mai repede, mai sunt si altii la coada”).

    • Eu le prefer pe amandoua. Vreau o Eugenie, trag papucii si un tricou si cobor la parter iar pentru cumparaturi generale, supermarket la sfarsit de saptamana. N-as vrea sa dispara vreuna din cele doua parti, fiecare are avantaje dar si dezavantaje.

  7. Justin Puscasu on

    Cateva argumente impotriva supermarket-urilor si in favoarea pravaliilor de cartier:
    1. Supermarket-urile “fac legea” si hotarasc, dupa criteriile lor, care producatori traiesc si care trebuie sa moara. De cele mai multe ori, cei care mor sunt producatorii romani.
    2. Supermarket-urile se organizeaza usor in carteluri care stabilesc preturile dupa muschiul lor. Asa se face ca, de multe ori, produse banale de prima necesitate se vand in Romania mai scump decat in Germania.
    3. Mi se pare anormal ca un vanzator/distribuitor sa castige (mult) mai mult decat producatorul pentru un efort incomparabil mai mic.
    4. Vanzatoarele de la buticul din colt, care accepta jobul “non-stop” unde nu au nici grup sanitar, probabil ca au nevoie disperata de acel job.
    5. datorita micilor vanzatori de la coltul blocului reusesc sa supravietuiasca o multime de mici producatori care nu au loc in supermarketuri. Se pastreaza astfel alte job-uri de care alti oameni au nevoie disperata.
    6. Supermarket-urile sunt toate la fel, vand aceleasi produse frumos ambalate si contribuie la tampirea deplina a populatiei si la distrugerea ultimelor urme de discernamant. De care natia noastra are disperata nevoie.

    • Ca sa te citez “Supermarket-urile sunt toate la fel, vand aceleasi produse frumos ambalate si contribuie la tampirea deplina a populatiei si la distrugerea ultimelor urme de discernamant”

      Nu crezi ca exagerezi? Adica daca ma duc la supermarket sunt tampit si n-am discernamant? Ah…chiar “ULTIMILE” urme de discernamant.

      Mai usor cu retorica anticonsumerista si, chipurile, anticapitalista si antimondializare. Parca acum ati picat din Coreea de Nord intr-un supermarket, de va minunati si va “indignati” la orice e specific secolului XXI. Trezirea!!! E capitalism, e mondializare, e supermarket, competitie, spaga, incorectitudine, e care pe care, e somaj, e inflatie, libertate, deschidere economica, UE, NATO, e de toate, si bune si rele. Mai terminati cu lamentarile si acceptati situatia.

      Nu vrei supermarket? Foarte bine, cumpara de unde vrei. Eu sunt tampit si fara discernamant. Tu, desteptul pamantului, cumpara de la tata Leana si mai lasa-ne in pace. Toti sunteti niste Che Guevara ratati.

  8. povesti baiatu, ai sa fii surprins cite marfuri din supermarket sunt, nu ambalate, ci produse in romania. ia fa o vizita si ai sa vezi, doar acolo unde nu se poate gasi o marfa la pret mai mic sau in cantitati indstulatoare se aduc de afara. de cer naiba nu om putea si noi sa colectam de la producator ca sa se vinda en-gros. aici e buba! asa ca nu mai plinge cu lacrimi de crocodil dupa aia care te insala la cintar, care iti vira mere stricate in punga, care iti vind salam de cine stie cind, care iti vind rosii turcesti pe post de rosii din romania sau care nu vor sa-ti dea bucata pe care o ceri. cit despre 50 de bani, nimeni nu-ti da rest in romania pina la ultimul ban ca in vest. se mai uita si urit la tine. asa ca platesc cu cardul pina la ultimul banut!

  9. Justin Puscasu: da un singur exemplu de produs mai ieftin in germania decit in romania si o sa te cred (unul ti-l spun eu, medicamentele, dar alea nu sunt la supermarket!).

    • Cafeaua. Am luat ieri Dalmayer din Kaufland Karlsruhe cu 1,60 Euro. Tu cu cât o cumperi? Aşi mai avea exemple, insă ai cerut doar unul…Cele bune tuturor.

      • servus espi,
        in primul rand se numeste DALLMAYR si nu DALMAYER, sper sa vezi diferenta, in al doilea nu ne-ai spus dfaca ai dat 1,60€ pe 100 de grame, astfel ajunge kg la 16€ la sau la 250g. in al treilea rand sunt sigur ca nu ai cumparat aceasta cafea la 500g cu 1,60,
        dac chiar sustii, iti pot demonstra contrariul prin flyer de la Kaufland.
        daca ai luat 250g cu 1,60€ ai cumparat o cafea scumpa si relativ proasta la calitate, platind pana la urma o groaza de bani pentru reclamele lor la tv, cafeaua insa fiind o amstecatura nicaieri nu scrie provenienta.
        daca vrei ceva bun, dar mai scump, cam pe la 4€ 500g cumperi de la eduscho sau tchibo, nu conteaza de unde ca sunt 2 frati cu doua firme, dar cafeaua este aceeasi, si-ti scrie peste tot provenienta, brasilia, costa rica, columbia, etc.
        servus si nu te mai umfla in pene cat de ieftin cumperi tu cafeaua si cat de scumpa e in romania, calitate proasta pret mic este echivalentul in germania.

  10. Falsa dilema. De cele mai multe ori magazinul de cartier are produsele cumparate din supermarket (metro…) si la care pune un mic adaos. Isi justifica existenta doar pentru produsele ce se iau de la o zi la alta (iaurt, paine…) pentru ca este mai aproape si te scuteste de un drum. Altfel nimic in plus. A trecut vremea cand proprieterii micilor magazine se aprovizionau direct de la producatori (produse proaspete, carne, fructe, lapte, branza…) si cand era cert mai bina sa cumperi de la ei. Se mergea pe calitate si incredere. Supermarketul a inlaturat acest model prin produse industrializate si preturi mici. Cred ca magazine cu produse bio sau naturale romanesti ar avea sanse in cartier.

    • Daca nu ati lucrat intr-un supermarket nu stiti un lucru elementar,produsele care credeti voi ca sunt luate de la producatori direct sunt destul de putine toate trec prin firme romanesti intermediare legatura cu supermarketul este spaga sa
      bagi produsul sau au firme capuse uni manegeri de l aconducere sau achizitii,iar faptul ca au unele preturi mai mici sau majoritatea este ca negociaza la singe pe cantitati marii, ideea este fiecare sa facem bani din ce ne pricepem si sa cumparam de unde ne place si cind ne place…nu putem sa mergem peste tot sa cumparam numai de la producator…cei care vind brinza
      si sunt producatori la Bran este mai scumpa decit ori unde in lume…o brinza vorbesc obisnuita simpla…Si supermarketurile au rolul lor de a avea o concurenta si a mentine si preturi mici adevarul il stiu cei batrini…acum maica se gasesc in marketuri tot ce vrei bani sa ai….Dar o sa mai apara supermarketuri ca si magazine de cartier sau mici se poate trai si impreuna..

  11. Exista ca intotdeauna si o a treia varianta: cumparaturile in magazinele specializate. Asta inseamna ca daca vrei carne te duci la magazin de macelarie, macar asa ai cat de cat ca produsele respective sunt proaspete. Iti trebuie lactate, te duci la magazin specializat de lactate, iti trebuie legume te duci in piata.
    E drept ca sunt eu probabil rasfatata de soarta, ca in cluj sunt destule astfel de magazine specializate, de exemplu napolact pentru lactate. Si mai am norocul ca stau in apropiere de o brutarie.
    E adevarat ca cumparaturile facute astfel iti iau ceva mai mult timp si e adevarat ca iti trebuie un pic de planificare in prealabil.
    Dar e de asemenea adevarat ca pot sa imi acopar aproape toate necesitatile de la magazine specializate. Inclusiv uleiul de care povestea cineva mai sus, prefer sa il cumpar de la o firma din turda care vine pe la targuri in cluj de vreo 3 ori pe an. E ulei de floarea soarelui nerafinat, care inca mai pastreaza aroma de samburi de floarea soarelui. E produs romanesc si profitul obtinut de firma respectiva ramane in romania. Si nu in ultimul rand, nu e un produs care a calatorit 1000 de kilometri ca sa ajunga la mine in farfurie, a calatorit cam 35 de kilometri si pot sa il mananc cu inima impacata.

  12. Nu vad de ce aceste alternative trebuie sa se excluda reciproc. Ambele variante au puncte tari si puncte slabe. Putem face o analiza SWOT a fiecaruia:

    Supermarketul:
    – S: produse din toate categoriile, promotii, parcare
    – W: distanta mare de casa; aglomeratie, stres, timp pierdut
    – O: …
    – T: …

    Magazinul de cartier:
    – S: aproape de casa, deschis aproape non-stop
    – W: gama redusa de produse, preturile mari
    – O: posibilitatea de a vinde produse ale producatorilor mai mici, potential mai bune si mai ieftine decat cele “mainstream”
    – T: daca preturile sunt substantial mai mari decat cele din piata sau supermarket, isi va pierde clientela

    Am vazut cazuri de succes si insucces in ambele variante:
    – magazin de cartier cu preturi mari, marfa dubioasa, vanzatoare arogante. S-a inchis acum cativa ani.
    – magazin de cartier cu multe produse, unele branduri care nu se gasesc in alte parti, preturi ok, program prelungit. Are mereu clienti; la 10 noaptea e plin.
    – supermarket de succes: Carrefour Baneasa
    – supermarket ratat: Interex Constanta. Cel mai gol supermarket pe care l-am vazut vreodata. N-am vazut niciodata mai mult de 2-3 masini in parcare.

  13. Pardon, cumpărasem sâmbătă cafeaua despre care am scris. Duminica sunt toate supermarketurile inchise in Germania; Prin lege federală.

  14. Este esential sa pastram BIODIVERSITATEA, iar lucrul acesta este imposibil intr-un supermarket care are standarde de cantitate. Cu cat e mai mic magazinul ca atat ai sanse sa descoperi producatori individuali, astfel stimuland si economia Romaniei, nu pe cea a Spaniolilor. Biodiversitate si Producatori Individuali

  15. Exact cum a spus tipa din Cluj…incep si in alte zone sa aiba cautare..BUcuresti…
    si succes magazinele mici de specialitate…brutarie,macelarie,plafar,chiar pe net producatori individuali cu produse naturale… pot trai toti impreuna si cu cumparatori in simbioza…o alternativa la cumparaturi si timp va fii in viitor si netul.. Multe produse electronice si electrice le-am cumparat mai ieftin de pe net..
    nu am avut probleme cu calitate si nici cu livratul sunt unele firme de cea mai buna calitate si servicii.

  16. Hypermarketul este Cancerul unui oras din punct de vedere comercial (16-20.000mp Carrefour, etc; a nu se confunda cu supermarketul gen Mega Image) ele exista in Oras doar in Romania.

    Genul acesta de hypermarketuri Omora tot ce este Magazin in jur, pe o raza de 3 km, de aia nici nu au voie in oras in tarile civilizate.

    Baietii destepti au modificat legea acum cativa ani si au reusit sa intre in oras.
    (vezi primul Carrefour – Militari – afara Bucurestiului si cel mai nou din Regie,Colentina, etc )

    Pe strada mea erau 7 magazine (haine, alimentara, calculatoare) acum sunt 7 banci, asta inseamna un Hypermarket in cartier.

    Reteau de transport incarcata cu oameni care se duc dupa o paine si un unt.

    Hypermarketurile sunt pentru cumparaturi saptamanale, cand umpli masina, nu pentru sacosa.

    Nu au ce cauta in oras, exista alte forme de comert care nu sunt Ilegale si Imorale din punct de vedere Urbanistic.

  17. Nu dimensiunea magazinului conteaza, ci inteligenta managerului.

    Din pacate, fiind roadele unui invatamant imbecilizant si neavand alternativa de pregatire personala, din ce in ce mai multi proprietari de mici magazine par la fel de cretinizati ca si managerii marilor retele.

    Ceea ce pana la urma raspunde intr-un fel clientelei din ce in ce mai prostite de lipsa de educatie si instruier, imbecilizaate de uitat la TV in nestire la emisiuni imbecilizante voit.

    Comertul e ca intreaga tara: lovit de lipsa de cultura si de educatie permanantizata de 20 de ani.

    Altfel spus, fie ca te aprovizionezi cu marfa inutila de la un hipermarket afalt in simplificare absoluta, fie ca te umpli de marfa de slaba calitate de la magazinul din colt, tot aia e.

    Pana cand nu vom depasi stadiul de cetateni cu 7 clase primare, vom avea ceea ce ne dorim: carne de porc ieftina si proasta si emisiuni cu manele si idiotzi la TV.

    • Pe langa cultura shopingului, care nu o avem din motive tehnice (ultimi 60 de ani), dimensiunea magazinului conteaza. Urbanistii, cercetatori care se ocupa cu Calitatea Vietii in oras au ajuns la concluzia ca nu e bine sa aduci zeci de mii de oameni intr-un punct/in cartier.
      Nu e bine sa incarci tramvaiul, soseaua, metroul cu oameni care merg 2 -3 statii pentru a cumpara paine, sau care doar compara preturi.
      Nu e eficient economic sa trimiti un pensionar 2 statii de tramvai in canicula dupa unt, cu riscul sa lesine pe strada.
      Genul asta de Comert (Hypermarket) este pentru cei care stau un suburbii, nu pentru oraseni. Omoara magazinele de cartier,biodiversitatea si batranii prin RATB.

  18. Dumneata esti ori obsedat, ori platit sa faci propaganda asta timpita.
    De bine, de rau, in chinuita noastra economie, reusesc sa supravietuiasca toti: si supermarket, si magazin de cartier, si piata taraneasca. Fiecare are nisa lui de piata si cumparatorii de fapt, trec prin fiecare, dupa nevoie.
    De la supermarket iti faci aprovizionarea lunara, de la piata, aia saptaminala, si de la magazinul din colt iti poti lua ceea ce iti tb zilnic, ai uitat, lipseste, etc.
    Aveti o obsesie jalnica si samanatorista, priviti lucrurile din perspectiva unuia complet lipsit de realitate si realism; piata nu are ce are un supermarket (produse, stocuri, etc), la magazinul din colt totul e mult mai scump, si adesea oferta e absolut limitata (e si normal, e spatiu mic), iar pampers de la taraba cu cartofi nu cred ca as putea cumpara.
    Ceea ce faceti dvs e un non-sens; nu serveste nimanui sa alungam supermarketurile din orase, si nu le considera nimeni un cancer, atunci cind sunt singurele puncte de unde te poti aproviziona si duminica seara 9by the way, unii chiar au nevoie sa gaseasca ceva deschis pt ca atunci sunt liberi sa se aprovizioneze).
    In ultima instanta, daca ceva nu imi convine, nu il cumpar. Si sunt destui romani care daca dezagreeaza un produs sau un magazin, nu il mai frecventeaza. Si dvs puteti face la fel, pt ca ultima data cind am verificat, eram o tara libera.

  19. Magazinele de cartier se apovizioneaza din supermarketuri si baga adaosuri. Ar merita sa cumperi de la cei din cartier, daca scutesti timpul pierdut cu mersul la supermarket, DAR:
    – de cele mai multe ori magazinele de cartier isi tin produsele in conditii igienice precare, cu frigidere care nu mentin temperatura ceruta, cu termene de garantie suspecte. In plus, de multe ori, produsele alimentare luate de la supermarket sunt carate cu niste coji de Dacii ruginite, fara sa respecte nici o regula de igiena si conservare.

  20. Sint din provincie. Cred ca cel mai bine mergi la supermarket ; faci grosul cumparaturilor pentru toata lunamiar completarile le faci la magazinul de bloc. La supermarket se pare ca sint preturi mai mici ; poate prinzi reduceri de preturi. La magazinul de cartier cumparam ceva ce avea un pret in magazin iar la casa un pret mai mare; atunci mi am dat seama cum au facut avere patronii: furau cu nerusinare; vinzatoarele le schimbau ca pe sosete.

  21. ideea matale este buna, insa cand la magazinasul din colt pretul este cu cel putin 25% mai scump decat la supermarket, mie mi se pare ca totul devine foarte personal la modul ca te ia de fraier…

  22. Singurul avantaj al magazinelor de cartier este acela că sunt la îndemână atunci când nu ai chef să bați drumul până la supermarket pentru câteva produse de bază. În rest – nu știu cum stă treaba în orașele mari, dar în orășelele mici magazinele de cartier sunt aprovizionate fie cu marfă ieftină dar proastă, fie cu aceleași produse pe care le găsești la supermarket, dar cu prețuri mai mari. În plus ele sunt portițele prin care iese pe piață marfa din economia subterană: legume, fructe, produse de panificație și alcool produse și achiziționate la negru.

    Nu mai vorbesc de faptul că trebuie să fii foarte atent la termenele de garanție ale produselor, pentru că mulți patroni au tot interesul să-ți bage pe gât marfa expirată. Caz concret: la un magazin dintr-ăsta vânzătoarele curățau cu ulei mezelurile care începeau să arate urât din cauză că erau vechi.

    Am luat de două ori țeapă cu produse lactate stricate din cauză că domnul patron nu catadicsea să țină frigiderele deschise non-stop (economie de curent, deh…).

    Așadar imaginea idilică a magazinelor de cartier, cu vânzători binevoitori și cinstiți, nu corespunde întotdeauna cu realitatea. Eu îmi fac cumpărăturile din supermarketuri aflate la 35 km de orașul în care locuiesc, din cauză că aici la noi nu găsesc marfă de calitate.

  23. In momentul in care “magazinul din colt” a marit preturile cu 33% la anumite produse cand tva-ul a crescut cu doar 5% (ex: baton cereale 1,5 lei la 2 lei), in ideea nesimtita de profit cat mai mare ca oricum e “vina guvernului” (e vorba de principiu, nu de bani in sine), m-am lecuit. N-am de gand sa mai calc pe-acolo. Prefer “excursie” la hypermarket o data pe saptamana.

  24. Cel mai civilizat comert – SUPERMARKETURILE ! Eu una, sunt satula de hotii si bisnitarii din piete si de la magazinele mici, pe care ii “ingrasam” noi cu banii nostri fara sa capatam bon fiscal! Ne inseala cu produse asa-zis naturale, de fapt pline toate de chimicale, de la rosii pana la branza plina cu aracet, inca de pe vremea lui ceasca (caci taranul roman e mai hotoman decat ne inchipuim noi, orasenii !!!!). Macar de la supermarket cumparam produse cat de cat verificate sanitar si mai ales cu bon fiscal !!!!

  25. Supermarketurile de cartier Vs Ghereta de la colt

    Supermarketul se apropie de un comert civilizat, eu ma rog sa le mute din oras, suntem singurul oras european cu supermarketuri (zeci) aflate in oras si nu la margine.

    Experienta cu magazinele de la coltul strazii nu este la fel de fericita precum a lui Ionut Codreanu, si sfaturi de a ma feri de vreun produs expirat primesc in supermarket de obicei, mai ales daca patronul vinde in magazinul ghereta.

    In fapt am doua concluzii la care majoritatea au ajuns sau se indrepta:
    – am visat sa vina supermarketurile si acum sunt dezamagit (de calitatea serviciilor si a produselor) si indignat (ca au dat o “mana de ajutor” la sufocarea oraselor)
    – magazinele de la colt trebuie sa se specializeze mai puternic, programul de noapte ori varietatea produselor sau calitatea lor fiind esentiala.

  26. Pingback: Tweets that mention Supermarket vs. magazinul de cartier » Think Outside The Box -- Topsy.com

  27. Eu cumpar in functie de necesitatiile mele si de ce a mai bine pentru mine, nu sunt nici nostalgic si nici supermarket adict, ci doar imi urmaresc scopul de a cumpara caliltate la pretul cel mai mic si in timpul cel mai scurt. Astfel, am ajuns sa cumpar de la supermarket, de la magazinele specializate si de la magazinele de cartier in functie de interes.
    Referitor la ambianta din diferite locuri de comercializare a produselor, cred ca totul depinde de conducere, nu neaparat de natura magazinului.

  28. In Romania nu exista magazin de cartier, asta daca nu va referiti la vecinu de la parter care si-a deschis “magazin” pe balcon.
    In occident se poate pune aceasta problema, insa nu si in Romania, la noi nu exista acele asa zise mom-and-pop unde in alte tari exista de 50-60 de ani si cei din cartier se duc sa faca cumparaturi la ei numai ca sa-i tina deschisi, ca multi din occident cam urasc mariile corporatii.
    Deci la noi, acele boutiquri care s-au deschis dupa revolutie nu se pot numi magazine de cartier, mai ales ca multi care au deschis asa ceva sint turci, pakistanezi, si mai stiu ce natii.
    Iddea articolului este probabil luata dintr-un ziar/revista din occident, unde la noi nu se poate aplica.

  29. Buna szeara!
    Traiesc in Londra de f. multi ani.Am trait 20+in Bucuresti si o f.mica perioada in Paris

    in Londra discutia purtata aici si astfel de reportaje au fost de nenumarate ori in ultimii 5 ani.Sunt campanii serioase loxcale pentru a impinge lumea sa sprijine magazinele mici, locale.In general in Londra , magazinele’corner shop’ sunt gestionate sau detiunete de familii de asiatici-indieni british.Acestia au schimbat modul de vanzare de pana acu 15-20 ani cu ora de inchidere 7-9 si duminica inchisa..Unele sunt deschise pana la23-1 altele nonstop.
    Si eu incerc sa sprijin cativa comercianti in zona.Pe strada comerciala secundara , apropiata mie, s-au inchis multe magazine si s-au deschis mai putine.S-a inchis un magazin cu fructe si legume
    Magazinele mele preferate sunt:corner shop indian deschis de un an, comerciant cu legume-fructe situat la un km de mine si magazine gen minimarket arabesti de unde cumpar produse alimenatre variate..

    Incerc sa evit uneori sa cumpar de la midi-super-market de corporatii

    Realisti fiind, vom cumpara mereu de la supermarketuri insa comerciantii mici, de la colt sunt esential unei economii functionale .Cat mai mulkte companii de retail medii si mari sunt esentiale stabiloitatii unor preturi decente

    Preturi fixate vor exista mereu in orice economie.Conteaza sa fie depistate si amendate aceste companii

    In Parisam folosit si magazine de colt .
    Sa te duci la cumparaturi si sa ai o relatie mai personala cu micii comercianti ar trebui sa fie logic pentru noi toti

    Sper si militez pentru sprijinirea miclior comercianti si mai ales a pietelor pubblice asa cum sunt ele in Romania.

    Sprijiniti comerciantii independenti si lanturi mici daca nu doriti sa ajngeti in 5-10 ani cu prteturi impuse de 2-4 corporatii assa cum spre exemplu toata piata agroalimentara in Jamaica este din USA si mai ales WALMART

  30. fost ceapist on

    ministerul agriculturii, cereti sfaturi de la dl. presedinte al FC Vaslui, mare si de succes antreprenor si (a)propritear agricol sau de la conducerea fermei ceres-smirna-jud ialomita,care,utilizeaza sistemul de irigatii din baragan si si-a pastrat productia proprie la hectar de dinainte de “89:6-7t-grau,7-8t-porumb,sa cum sa faceti:
    reforma in agricultura, pe baza de target1—> asigurarea necesarului de produse agricole din tara, fara importuri, pt.populatie.target2—-> dupa realizarea target1, realizarea de export cu produse agricole romanesti, ca inainte de “89.
    Din cauza raminerii organizatorice in urma (inclusiv anii trecuti cind ne culcam pe ureche ca agricultura mergea (de la sine!)), 50% din populatie-cea de la sat practica o agricultura de subzistenta, iar cealalta parte de 50% de la oras a devenit aproape total dependenta(70%) de produse agricole din import, comercializate prin moluri alimentare.
    la atribuirea licentelor de constructie a supermarketurilor, nu s-a pus nicio conditie ca produsele alimentare desfacute in h_market,sa fie romanesti, cum s-ar fi facut odinioara, inainte de “89,ceeace ar fi indus o ridicare a agriculturii noastre. De ex., atunci, in cazul achizitionarii unor echipamente din import, o parte din echipament il impuneam sa-l uzinam noi. De asemenea, noi cind exportam echipamente, eram obligati sa dam un procent din echipament sa-l produca importatorul(un fel de offset!).
    Pentru redresare rapida a productiei agricole si alimentare trebuie extinsa buna practica a unor intreprinzatori autohtoni (care au inlocuit vechile IAS-uri) sau europeni si sa devenim urgent mari furnizori (liberi sau la mol) de produse agricole si alimentare pentru a acoperi macar consumul intern.
    Deasemenea trebuie reglata, in sensul ca mai sus legislatia, referitoare la supermarket.
    in loc de autoturisme second hand ar trebui aduse tractoare si masini agricole second hand…
    in plus, fondurile trebuie date conf.tabel:
    nrc|necesar|realizat|target|%(realizat/target) desfasurat pe puncte, subpuncte, obiective,etc., nu numai filozofie ci si contabilitate, controlate: decadal, lunar, trimestrial, anual,mandat, sa..

  31. Problema este pusa gresit din start. Nu este niciun razboi. Exista o distinctie clara intre hypermarket, supermarket si asa zisele magazine de cartier. Pe langa astea mai avem discounterii si cele cash and carry.
    Hypermarketuri sunt cele de genul Carrefour, Real sau Cora
    Supermarketurile cele de gen Mega Image
    Cash & Carry sunt Metro si Selgros – de aici se aprovizioneaza micile magazine de cartier.
    Discounterii sunt cei tip Penny
    Mag de cartier avem cu duiumul.
    Lipsesc magazinele de convenienta profi. Ceea ce vrea Patriciu cu lantul sau. Cele tip 7/11. Singurul comert de convenienta din acest moment se intampla in benzinarii.
    In orice comert civilizat exista toate aceste tipuri si ele raspund diverselor nevoi ale cumparatorilor. Diferentele dintre ele sunt de atat de multe feluri incat nu merita comparatii. In mod evident, cu cat magazinul este mai mare cu atat este mai ieftin (comparand acelasi tip de produs).

    • Nu e pusa gresit problema, noi traim intr-un hoas urbanistic.
      Afara nu exista mai mult de supermarket in oras, problema e pusa corect, doar ca e incompleta.

      La noi se complica situatia, din cauza lacomiei avem toate formele de comert : Hypermarketuri , Cash & Carry, etc IN ORAS si asa avem si toate probleme discutate in comentarii, lipsa culturii Boutique-ului, lipsa responsabilitatii vanzatorilor , lipsa de BIODIVERSITATE, etc, etc

      Rezolvarea ar fi sa invatam din experienta celor de afara si sa nu facem aceleasi prostii (tardiv) dar macar putem incerca

  32. enigma featuring on

    return to innocence***
    dupa cum o parte din noi trebuia sa facem comparatie cu anul 1938-an socotit de varf al capitalismului interbelic, tot asa acum,dupa 20 de ani de la revolutie, n-avem incotro,dupa ce am esuat sa ne comparam cu tari straine-cum ai compara cartofi cu portocale, am ajuns sa ne comparam cu noi insine si anume cu anul 1989,in care in afara de inflatia de vicepriministrii, birocratia era tinuta sub control cum zice guvernatorul BNR,noi,ca tara,producand de toate(nu ca acum,aproape nimic): energie,industrii,cercetare proiectare,lucrari de arta inginereasaca,materiale de constructii,locuinte,agricultura,masini,electronica,invatamant bine recunoscut, specialisti calificati,sa
    datorie externa 0. pib de 3-4 ori mai mare ca acum.
    de aceea ,daca atunci,utilizandu-se judicios imprumutul extern(cca 10 mld$) numai pt import de completare,producand si exportand atatea de la productie agricola la masini utilaje,fabrici de ciment,rafinarii,sa, abia s-a achitat datoria externa, nu vad cum acum,cand banii n-ajung nici pt salarii si pensii si imprumutul este de 10-15 ori mai mare la un pib de 3-4 ori mai mic,sa putem returna aceasta datorie care creste intr-una!!
    cei care s-au aruncat la conducere nepregatiti sau rau intentionati sunt de vina si trebuie pedepsiti,fiind vb de intersul national!!!!
    daca nu ne intoarcem la lozinca “prin noi insine”: poduri,autostrazi,metrou,agricultura,productie,sa, modelele tehnologice avandu-le tot aici din istoria noastra , praful se va alege de tot si de noi.

    • Eu zic ca amandoua. Pana la urma, daca la ora 1 noaptea am chef de-o bere sau am nevoie de un prezervativ (uneori ai parte si de ocazii placute :))), nu o sa gasesc nicaieri un hypermarket deschis. Magazinul de langa bloc este nonstop. Ma duc linistit, iau berea si prezervativul si ma intorc acasa bucuros si fericit :).
      In rest, merg la piata pentru legume si fructe autohtone si la hypermarket pentru legume si fructe exotice, lactate, ulei, detergenti si alte lucruri necesare. Bineinteles ca daca trec pe langa un magazin specializat, iau si din acela produse (lactate, paine)
      Si nu in ultimul rand, asa cum spunea cineva mai sus, mai exista si varianta de cumparaturi online, dar sunt sceptic in ceea ce priveste acest sistem. Cel putin deocamdata. Eu as incerca sa fac cumparaturi online, mai ales daca as avea de cumparat 20-25 de produse si as avea de platit exact ca in supermarket. Stiu ca se mai adauga transportul produselor aduse la “scara”, dar acesta ar trebui sa fie o suma echivalenta cu costul a doua calatorii cu metroul, nu mai mult.

  33. O oarecare analogie as face cu magazinele locale de scule si materiale de constructii si hypermarketurile de bricolaj. De fapt ce vreau sa spun e ca am observat cu stupoare ca preturile la hypermarket-uri sunt mai mari decat la cele din coltul strazii.

    • Tudorel, atat ai de spus in discutie?
      Asta nu e un argument, nici un contraargument.

      E un comentariu gen:
      !@%#$^^&!#
      doar ca tu l-ai spus mai coerent.

      Data viitoare, adu argumente urbanistice coerente de la tine din cartier, ca asta facem aici, bine?

  34. Pingback: Cinci lucruri mai putin stiute despre supermarketuri » Think Outside The Box

Leave A Reply