Sunt puţine femei şahiste şi extreme de puţine de talie internaţională, în comparaţie cu campionii bărbaţi. Pare o fatalitate a genului, dar psihologia experimentală demonstrează că e ceva învăţat, care se poate remedia.
Mai puţin de 5% dintre şahiştii profesionişti sunt femei şi numai 1% dintre aceste femei sunt maeştri internaţionali. Clişeul spune că femeile nu au un creier ordonator şi sistematizator la fel de competent ca al bărbaţilor. Tocmai acest stereotip, ca o profeţie autoîmplinită, îşi crează realitatea. E adevărat că femeile nu sunt bune la şah pentru că li s-a spus asta. Un experiment în care au fost implicate 42 de perechi au jucat două partied de şah pe Internet. Cînd jucătorii nu erau conştienţi de sexul adversarului, femeile jucau aproximativ la fel de bine ca bărbaţii. Cînd femeile erau conştiente că joacă împotriva unui bărbat, performanţele lor scădeau vizibil.
Teste precum acesta pun la îndoială idea că bărbaţii se nasc cu un tip de creier (raţional, ordonator) şi femeile cu unul empatic, social. Femeile şi bărbaţii acţionează şi reacţionează în societate conform rolurilor care li s-au atribuit. Într-o grădiniţă din Suedia se încearcă acum o uniformizare a genurilor, o încercare de ştergere a diferenţelor încă de la cele mai mici vîrste, pentru construirea unei societăţi mai egalitare.
FOTO: Alexandra Kosteniuc, campioană mondială la şah