Sună la 112 şi opreşte tăierile ilegale de copaci

4

Astăzi, WWF România a lansat o campanie de susţinere a “Radarului pădurilor”, un sistem de control pentru prevenirea tăierii ilegale a lemnului care face apel la cetăţeni. Pe scurt, softul, implementat de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, monitorizează în timp real traseul lemnului din pădure până la transformarea lui în mobilă sau părăsirea ţării. Orice cetăţean poate să verifice legalitatea unui transport de lemn apelând la numărul de urgenţă 112 şi indicând numărul unei maşini care transportă lemne. Mai jos, Radu Vlad, unul dintre experţii WWF, organizaţie care a contribuit la adoptarea hotărârii guvernamentale pentru implementarea sistemului, explică beneficiile lui pentru controlul lemnului. 

 

 

Cum funcţionează “Radarul pădurilor”

La fiecare transport de lemn, lucrătorul silvic sau firma care a cumpărat lemn trebuie să-l înscrie în SUMAL (Sistemul informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase), care exista înainte de “Radarul pădurilor” şi pe care îl poate accesa de pe smartphone. Sistemul verifică datele de pe avizul de însoţire a transportului şi, dacă sunt corecte, adică totul e legal, emite un cod unic ce trebuie înscris pe avizul de însoţire. Dacă datele de pe aviz nu sunt corecte, aplicaţia nu generează codul unic şi serverul central transmite un mesaj de avertizare utilizatorului şi unul de alertă organelor de control. În cazul unui control pe traseu, transportatorii trebuie să prezinte avizul cu cod unic, dar legalitatea se poate verifica şi fără oprirea maşinii, căutând datele avizului în sistemul informatic, după numărul de înmatriculare. De controlul transporturilor se ocupă poliţişti, angajaţi ai inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare şi vameşi, dar şi cetăţenii sunt încurajaţi să facă sesizări sau să ceară verificarea unui transport, apelând 112 şi indicând numărul maşinii.

Când nu e semnal telefonic, softul generează un cod unic offline, pe care transportatorul trebuie să-l înscrie pe avizul de însoţire. Când apare semnalul, se genereaază automat şi un cod unic online, care trebuie trecut şi el pe aviz. “E ca la telefonul mobil”, spune Radu Vlad. “Când trimiţi un sms şi nu ai semnal, el se transmite automat când apare semnalul”. În cazul unui control, sunt verificate atât codul offline, cât şi cel online. Odată ajuns la destinaţie, lemnul nu poate fi recepţionat până când cei din depozit nu verifică în sistemul informatic dacă e corect codul unic. Oriunde pleacă mai departe lemnul, la un alt depozit, la fabrică sau la vamă, trebuie făcută aceeaşi verificare. Depozitele de lemn trebuie amplasate obligatoriu în zone cu semnal.

Pe lângă monitorizarea traseului lemnului în timp real, prin GPS, “Radarul pădurilor”, sistem obligatoriu pentru actorii implicaţi, îş propune să realizeze un control încrucişat între ceea ce raportează vânzătorul şi ceea ce înregistrează cumpărătorul. În alte cuvinte, “nu pot exista facturi fictive”, după cum spune Radu Vlad. Cumpărătorul trebuie să verifice dacă documentele lui corespund cu ceea ce a declarat vânzătorul online. În cazul în care cumpărătorul nu verifică avizele,tranzacţia poate fi considerată ilegală, iar lemnul, confiscat. Această măsură ar fi fost propusă încă din 2012 de către WWF ca măsură preventivă esenţială. Mai departe, sistemul nu permite înregistrarea unui volum mai mare de lemn decât cel achiziţionat şi înregistrat iniţial (prin actul de punere în valoare a masei lemnoase). Dacă se încarcă mai multe decât cantitatea declarată iniţial, spune Radu Vlad, transportatorul trebuie să se întoarcă, să refacă documentele şi să plătească diferenţa. “E ca pe cardul bancar. Nu poţi să scoţi mai mult decât ai în cont”.

Cetăţenii chiar pot ajuta la oprirea tăierilor ilegale

Un alt beneficiu esenţial al acestui proiect îl reprezintă implicarea societăţii civile şi a cetăţenilor în monitorizarea transportului de masă lemnoasă. “Asta e util în condiţiile în care nu există îndeajuns personal cu atribuţii de control pe lângă autoritatea centrală competentă, acest rol fiind preluat de cetăţeni”. Mai jos, Ioana, unul din cetăţenii care au sunat la 112 pentru a verifica transporturi de lemn, explică cum a fost experienţa:

Despre ‘Radarul pădurilor’ am aflat chiar în ziua de 1 noiembrie, de la soţul meu, atunci când călătoream împreună pe un drum circulat puţin,  în zona localităţii Novaci, judeţul Gorj. La acel moment, am observat în faţă o maşină mare ce transporta lemne, moment în care am decis să testăm mecanismul anunţat de autorităţi.

Astfel, am sunat la 112 şi i-am spus operatoarei că dorim să verificăm un transport de lemne cu ajutorul „Radarului pădurilor”. Am aşteptat câteva secunde şi am spus numărul de înmatriculare al maşinii, iar transportul a fost verificat prin sistemul lor. Am aflat că transportul este ilegal, iar operatoarea ne-a făcut legătura cu Poliţia judeţeană. I-am spus unui reprezentant al poliţiei judeţene numărul de înmatriculare al maşinii, pe unde ne aflam, în ce direcţie se îndrepta maşina. Soţul meu s-a identificat şi a fost întrebat în ce calitate sună. A spus că în calitate de cetăţean.

După aproximativ 10 minute, am fost sunaţi de un reprezentant al poliţiei locale din zonă care ne-a cerut să îi confirmăm informaţiile pe care le avea şi ne-a asigurat că o maşină de poliţie se îndrepta spre locul indicat de noi, în căutarea maşinii. Într-o jumătate de oră, am primit un ultim apel telefonic în care acelaşi reprezentant al poliţiei locale ne-a sunat să ne spună că a găsit maşina, că într-adevar nu avea acte, iar lemnele au fost confiscate. Nu îmi amintesc să fi spus dacă şoferul a păţit ceva. De asemenea, am fost întrebaţi dacă suntem din Novaci sau din zonă.

La câteva săptămâni după, am mai sunat în legătură cu un transport, însă de această dată transportul era legal, astfel că interacţiunea cu sistemul s-a oprit la operatoarea  112 care, în urma verificării, ne-a asigurat că este legal.

Bilanţ pentru “Radarul pădurilor”, la două luni de la lansare

În urma unei solicitări adresate Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură (DAPP), am aflat că, în perioada 9-25 noiembrie, au fost înregistrate 170 de solicitări, 60 de contravenţii şi o infracţiune prin procedura 112. Valoarea amenzilor aplicate în urma apelurilor la 112 a fost de 107.150 de lei, iar volumul de masă lemnoasă confiscat a fost de 272 de metri cubi.

DAPP explică cum funcţionează sistemul de alertă:

La sesizarea de către cetățeni, prin apelarea numărului unic de urgență 112, a transporturilor de materiale lemnoase, centrele unice pentru apeluri de urgență ale Serviciului de Telecomunicații Speciale urmează mai întâi procedura proprie de verificare, după care, în cazul alertelor în care se confirmă criteriul de alertă (codul unic online invalid corespunzător numărului de înmatriculare), se apelează pe loc unitățile de intervenție prin dispeceratele acestora (în cazul de față dispeceratele de poliție), iar în cazul alertelor care nu se confirmă, se comunică aceasta apelanților și se închide, deci, alerta.

Dispeceratele de poliție alertează la rândul lor echipajele sale din teritoriul de competență, echipaje care, conform prevederilor OUG nr. 34/2008, au caracter de unități de intervenție, iar potrivit actelor normative în vigoare sunt constituite, în același timp, din agenți constatatori abilitați și pentru controlul circulației materialelor lemnoase. În continuare, echipajele de poliție opresc transporturile de materiale lemnoase în cauză și iau decizia de a solicita sau nu prezența personalului silvic de la ITRSV/ocoale silvice – structuri care, potrivit prevederilor OUG nr. 34/2008, pot avea calitatea de structuri de prelucrare a datelor, iar potrivit competenței pentru controlul circulației materialelor lemnoase, asigură, alături de polițiști, și procedura de reținere a materialelor lemnoase în vederea confiscării acestora.

“Radarul pădurilor”, mai spune Radu Vlad, vine şi în sprijinul agenţilor economici, mai ales a celor cu mai multe parchete, care pot obţine rapoarte interne utile în gestionarea şi urmărirea internă a trasabilităţii. De cealaltă parte, unele din criticile aduse sistemului sunt obligativitatea achiziţionării aparaturii speciale, smartphone-uri sau tablete, considerată de unii costisitoare, faptul că mulţi pădurari nu ştiu să folosească tehnologia sau lipsa semnalului, care îi transformă pe unii cu acte în regulă în infractori temporari.

Alte prevederi importante ale HG 470 /2014, prin care a fost implementat sistemul, sunt: transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Regulamentului UE 995/2010, care obligă operatorii să implementeze proceduri preventive pentru reducerea recoltării ilegale a lemnului; condiţionarea participării la licitaţii – aceşti nu vor putea participa dacă nu au un sistem de prevenţie privind introducerea pe piaţă a lemnului recoltat în mod ilegal, măsură aplicată de la 1 ianuarie. DAPP şi WWF vor mai dezvolta:

* Un ghid de bune practici care va oferi recomandări operatorilor pentru implementarea adecvată a acestui sistem de prevenţie.

* Un ghid care are ca scop faciliatarea capacității operatorilor naționali, respectiv asigurarea unor condiții uniforme de punere în aplicare tocmai pentru o implementare eficientă a dispozițiilor prezentului regulament.

* O hartă a zonelor de risc privind prevalenţa recoltării ilegale a lemnului, care ar conduce astfel la eficientizarea activităţilor de prevenţie, dar şi a celor de control.


4 comentarii

  1. Dar ce ne facem atunci când lemnele se transportă într-o căruță, evident neînmatriculată, care face zeci de drumuri pe zi? Cum putem denunța un astfel de transport și cum se poate verifica conformitatea lui cu legea?

  2. dragii mei! din padurea de la intrarea in oraselul Pecica dinspre Arad din judetul Arad ies in continuu de ani de zile mijloace de transport atat motorizate cat si nemotorizate, deci nici pe departe nr. Iar cele cu numere, cine stie daca or si fi inregistrate cat de multe gunoaie circula pe acolo incarcate cu lemne 🙁 si nu cred ca primaria Pecica nu stie asta!

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger