Studiu WWF: Poluarea și defrişarea pădurilor sunt cele mai grave probleme de mediu resimţite de români

1

Poluarea și defrişarea pădurilor sunt principalele probleme de mediu identificate de români, se arată într-un studiu realizat pro bono de către compania Synovate pentru WWF. 8 din 10 români condamnă poluarea aerului, a solului, a pădurilor și a apei și consideră poluarea industrială, chimică și a noxelor drept principalele surse ale “intoxicării”. Mizeria, gunoaiele în general, sunt probleme care îi afectează pe cea mai mare parte dintre respondenți. Lipsa parcurilor și, în general, a spațiilor verzi, constituie un motiv de ingrijorare pentru mai mult de jumătate dintre persoanele care au participat la studiu; 60% dintre acestea sunt îngrijorate de soarta pădurilor din România, în mod particular de problema defrișărilor.

WWF consideră drept o prioritate protejarea şi conservarea pădurilor din România, cu atât mai mult cu cât in ţara noastră se găsesc 250.000 de hectare de păduri seculare, una dintre cele mai întinse suprafețe din Europa. Aceste paduri se confruntă cu nenumărate presiuni, dintre care cea mai ameninţătoare este tăierea, atât sub formă legală cât şi ilegală, ambele cauzate de faptul că aceste păduri nu sunt incluse într-un sistem de protecţie totală. WWF atrage atenţia asupra nevoii de acţiune imediată, în scopul păstrării ultimelor păduri seculare care au mai rămas în regiunea noastră. În prezent, WWF sprijină protejarea a peste 1300 de hectare de păduri seculare. Peste 1.000 de hectare din pădurea seculară de la Strâmbu Băiuţ, din Maramureş, au fost puse sub protecţie provizorie, până la declararea zonei drept rezervaţie naturală, demers iniţiat de WWF în anul 2010. Alte 350 de hectare de pădure seculară din Pădurile Şincii (judeţul Braşov) sunt protejate prin fondurile colectate în campania 2% de anul trecut, demers care continuă şi în acest an. Conform noului studiul, 5 din 10 români cunosc cel puțin o organizație care se ocupă cu protecția mediului. 4 din 10 au declarat că au făcut donații în trecut, suma medie donată fiind de 43,6 lei. Preferate sunt donațiile pentru ajutorarea copiilor (76%), a persoanelor cu probleme grave de sănătate (33%) și ajutorarea bătrânilor (32%). Doar 7% dintre respondenți au făcut donații pentru protecția mediului și a animalelor.

Studiul mai arată totodată că percepția pe care o au românii asupra produselor ecologice este aceea a unui „produs natural”, „ făcut la țară” sau „făcut în casă”, un „produs de calitate”, „conceput după o rețetă veche”, „rețetă tradițională”. La nivel declarativ, 42% dintre participanții la studiu sunt cumpărători de produse atestate ecologic, provenite atât din România, cât și din export, consumând aceste produse în medie de 1,8 ori pe lună. 66% dintre cumpărătorii de produse atestate ecologic își motivează preferința pentru acestea prin faptul că „le consideră sănătoase”, iar 38% „le consideră de calitate superioară”. Conform opiniei respondenților, principala barieră care stă în calea consumului de produse tradiționale și de produse ecologice o reprezintă prețul prea ridicat al acestora, urmată de slaba prezență a acestor produse la raft. Principalul canal de unde respondenții își achizitionează alimentele ecologice este supermarket-ul (44%).

Studiul Synovate este reprezentativ la nivel urban național și a implicat 891 de respondenţi, bărbaţi şi femei, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani. Studiul a fost realizat în perioada februarie-martie 2011.

Foto: Mircea Struțeanu

Citiți și:

Cum să salvezi o pădure seculară

Păduri condamnate la moarte

VIDEO. Cum pot fi salvați „stăpânii Dunării”

Sturionii din Delta Dunării, în pragul extincției?

WWF şi Exeter Business School lansează un program de MBA unic în lume

Tărâmuri neatinse de om în România: Pădurile Șincii

WWF protejează casa ursului brun din pădurile seculare ale României


Tags:



Un comentariu

  1. Pingback: TĂIEREA ARBORILOR – UN ÎNCEPUT DE SFÂRŞIT PENTRU OM | E-antropolog

Leave A Reply