Valurile arzătoare de căldură și ploile abundente ar putea deveni mai extreme în emisfera nordică, deoarece încălzirea globală duce la stagnarea prelungită a tiparelor meteorologice în același loc, au declarat luni oamenii de știință.
Aceștia au spus că există un risc de vreme “extrem de extremă” în America de Nord, Europa și părți din Asia, deoarece emisiile antropice de gaze cu efect de seră par să întrerupă vânturile de înaltă altitudine care bat spre est, de obicei în valuri vaste, la nivelul planetei.
”Este probabil ca vremea de vară să devină mai persistentă – mai multe perioade lungi de căldură și secetă, posibil și perioade prelungite de ploaie”, a spus Dim Coumou, autorul principal al studiului de la Institutul pentru Cercetarea Impactului Climei (PIK) din Potsdam și Universitatea Vrije din Amsterdam.
”Ambele situații pot să ducă la extreme”, precum căldură, secetă, incendii sau inundații, a precizat autorul studiului publicat în jurnalul Nature Communications, bazându-se pe literatură științifică deja existentă.
Multe părți ale emisferei nordice au suferit călduri arzătoare în această vară, cu incendii din California până în Grecia. Temperaturile au ajuns la 30° Celsius până și în Cercul Arctic din nordul Europei.
Stagnarea tiparelor de vreme ar putea amenința producția de hrană. ”Condițiile persistente fierbinți și uscate din vestul Europei, Rusia și părți ale SUA amenință recoltele de cereale din aceste regiuni,”, au scris autorii.
Ei au legat încetinirea tiparelor meteorologice cu zona arctică, ce se încălzește într-un ritm de două ori mai rapid decât schimbarea climei la nivel global.
Diferența de temperatură dintre zona răcoroasă arctică și căldura din regiunile de la sud este principalul factor în mișcarea vânturilor care influențează sistemele meteorologice din jurul globului, au scris aceștia. Cu mai puțin contrast între aceste temperaturi, vânturile încetinesc și căldura sau ploaia pot stagna pentru perioade mai lungi.
”Dovada că omenirea se joacă cu aceste vânturi enorme este în creștere”, a spus Hans Joachim Schnellnhuber, director al PIK și co-autor într-un al doilea studiu despre incendiile severe din 2016 în Canada.
Suprafețele ghețarilor arctici și ale zăpezilor s-au redus în ultimii ani, expunând arii de culoare întunecată, de apă sau sol, care absorb și mai multă căldură și accelerează încălzirea, au precizat aceștia.
Sursa: Reuters