Studiu Unilever: Un stil de viață sustenabil poate reduce semnificativ bugetul familiei

4

Adoptarea unui stil de viață sustenabil poate aduce lunar, în medie, economii de 17,5% la bugetul de care dispune o familie. Acestea sunt rezultatele unui experiment social privind un stil de viață sustenabil, efectuat toamna acesata în România de Unilever South Central Europe și compania de cercetare 360Insights. Studiul a fost realizat pentru a răspunde consumatorilor la întrebarea “Ce putem face pentru a avea un stil de viață mai sustenabil?”, prin oferirea unor soluții simple și eficiente.

 

 

Experimentul social a avut loc în casele a 7 familii de români, cu profile demografice diferite, timp de 9 săptămâni. Participanții au monitorizat cantitatea de mâncare aruncată zilnic și consumul de apă din gospodărie, oferind astfel o imagine de ansamblu asupra gestionării resurselor într-o gospodărie. În urma recomandărilor primite de la specialiștii implicați în acest proiect, cei 7 participanți au făcut mici schimbări în stilul de viață al familiei pentru a reduce deșeurile alimentare și consumul de apă. Printre recomandările primite din partea Unilever, pentru un stil de viață mai sustenabil, se numără: planificarea săptămânală a meselor, efectuarea cumpărăturilor pe bază de listă, congelarea și refolosirea resturilor alimentare, mărirea frecvenței dușurilor, în detrimentul băilor, oprirea apei în timpul spălării pe dinți, planificarea eficientă a spălării hainelor.

Studiile Unilever arată că 68% din amprenta de mediu generată de produsele noastre provine din consumul casnic, prin modul în care consumatorii le utilizează zi de zi. Prin urmare, una dintre cele mai mari provocări este de a identifica modalități de schimbare a comportamentului consumatorilor noștri, astfel încât să reducem impactul asupra mediului”, spune Jarek Malinowski, Managing Director la Unilever South Central Europe. “Micile schimbări ale stilului nostru de viață pot reduce efectele negative asupra mediului, aducând totodată reduceri la bugetul gospodăriei”.

Participând la studiu, familiile implicate au fost surprinse de cantitatea de mâncare aruncată săptămânal. Monitorizarea deșeurilor alimentare i-a determinat să înțeleagă atât adevărata dimensiune a fenomenului, cât și faptul că, luând măsuri, pot face economii la buget. Un studiu Unilever desfășurat în România în acest an arată că 42% dintre respondenți aruncă frecvent (săptămânal sau zilnic) la gunoi mâncarea consumată acasă. În cele 6 săptămâni de implementare a recomandarilor, participanții au economisit până la 8 metri cubide apă și au redus aproape în totalitate cantitatea de mâncare aruncată la gunoi.  Deși au avut unprogram aglomerat, iar implementarea tuturor recomandărilor a fost, inițial, o provocare, participanții au realizat că treptat și-au schimbat stilul de viață. Efortul nu a fost, în final, atât de mare cum părea, fiind compensat de economii financiare. Astfel, participanții la studiu au reușit să nu mai arunce deloc mâncare și au făcut economii considerabile la apă.

RISIPA DE APĂ ȘI ALIMENTE, O PROBLEMĂ TOT MAI ACUTĂ. 2014 – ANUL EUROPEAN DE LUTPĂ ÎMPOTRIVA RISIPEI ALIMENTARE

În fiecare an, în Uniunea Europeană sunt aruncate 90 de milioane de tone de alimente (cca. 180 kg./locuitor), iar în România cantitatea depășește 5 milioane de tone. În cazul apei, la nivelul întregii planete, doar cca. 2% din toată cantitatea de apă a planetei este apă dulce, iar cererile concurente pot duce, până în 2030, la un deficit estimat al aprovizionării cu apă pe plan mondial de 40%. Conform unui raport publicat de Comisia Europeană, creșterea populației și nevoile concurente ale consumatorilor de apă vor duce la o creștere a cererii de apă la nivel mondial cu 35-60% până în 2025, cu posibilitatea dublării până în 2050.

Mai mult, conform cifrelor publicate de Comisia Europeană, gospodăriile, restaurantele și supermarketurile aruncă în prezent până la 50% din mâncarea bună de consum. Problema risipei de resurse a ajuns și în atenția Parlamentului European, care a solicitat adoptarea unor acțiuni ce vor duce la înjumătățirea risipei de mâncare până în 2025 și declararea anului 2014 Anul european de luptă împotriva risipei de alimente

SFATURI PENTRU UN STIL DE VIAȚĂ SUSTENABIL

Sfaturi pentru reducerea cantității de resturi alimentare aruncate

1. Faceți o planificare săptămânală a meselor familiei

a. Decideți ce veți găti pentru a stabili exact ingredientele și cantitățile de care veți avea nevoie

b. Estimați numărul de mese, eventual gustări, pe care le veți avea în săptămâna următoare

2. Întocmiți o listă de cumpărături

a. Cumpărați doar produsele de care aveți nevoie

b. Monitorizați produsele care sunt pe terminate

3. Congelați resturile alimentare – nu le aruncați, le puteți folosi ulterior, economisind astfel timp, bani și resurse

4. Gătiți cu resturile de mancare rămase-există o multitudine de rețete care vă pot ajuta să fiți creativi in bucătărie și să nu aruncați mâncarea rămasă.

Sfaturi pentru reducerea consumului de apă

1. Faceți dușuri scurte, durata optimă a unui duș este de 4 minute

2. Învățați modul corect /eficient de a spăla vase și rufe (planificarea unei zile/săptămână pentru spălarea hainelor), dar și de a vă spăla pe dinți (spre exemplu, trebuie să opriți apa în timpul periajului)


4 comentarii

  1. Cuvantul sustenabil exista in limba romana? nu poate fi oare inlocuit cu “responsabil”?
    Ma intreb numai, am observat ca in Romania s-au adoptat in limbajul curent unele cuvinte care au si un echivalent romanesc dar nu e folosit. Eu am terminat studiile in afara tarii si locuiesc tot afara de aceea nivelul vocabularului meu romanesc a ramas identic cu cel pe care il aveam cand am plecat. Cu toate acestea foarte rar utilizez in discutiile cu romani cuvinte care nu sunt romanesti uneori mi se intampla sa nu stiu echivalentul romanesc pt cuvinte de specialitate. Mi se pare ciudat citind tot felul de publicatii romanesti in Romania folosind cuvinte din limba engleza cand exista un echivalent romanesc, cel putin banuiesc ca exista. Sau cum am zis, poate ca am ramas in urma cu 10 ani fata de evolutia limbii in Romania.

  2. da… e adevarat… am putea sa fim mai eficienti, dar comoditatea care este prezenta in viata romanului este mult prea mare… eu am luat un exemplu de la japonezi.. ei au chiuveta din baie deasupra rezervorului de la wc… noi am pus un lighean sau o galetuta; dupa ce terminam sa ne spalam pe fata, dinti(cu oprirea in pauzele de periaj), maini, aruncam apa in wc… si da se aduna f multa apa… iar dusul – se poate lua exemplul batranilor: intr-un lighean cu apa calduta, te stropesti pe corp cu buretele imbibat cu apa, te sapunesti bine, ulterior limpezind cu apa de la dus, doar atat… da e mai putin comod, dar aduce o nota importanta economiei… si aici se poate face referinta la jap din nou: ei isi umple cada cu apa pe jumate, se sapunesc afara, si intra in cada si stau sa se relaxeze la aburi fierbinti, daca fac mai multi baie intra cu un prosop in cada si folosesc o perdea la cada pentru intimitate

  3. Cetatean citadin, circuland cu mijloace de transport in comun, cred ca romanul face inca foarte multa economie la apa si sapum. Se simte in aerul respirat. Si nu numai atat, statistic, in Romania se vand cele mai putine periute de dinti, si cea mai mica cantitate de sapun. Nu stiu in care japonie a-ti fost duduie Claudia, dar acolo si familii foarte modeste au jacutzi cu ape termale in… gradina casei. In care nu intra decat dupa un serios dus prealabil. Apa se scurge tot la un sistem de colectare,pana la dvs nu am vazut sistemul cu chiuveta deasupra unui bazin de toaleta. Sunt insa multe gospodarii unde se imultesc microbii in cada, in apa in care se spala toata familia si apoi este folosita la toaleta. Va puteti ghida dupa cantitatea de apa declarata pe listele de intretinere. Veti gasi o persoana cu 5 m.cubi si 4 persoane doar cu unu!.Sigur, educatie spre economie vine in primul rand din dezvoltarea societatii. Dusurile cu fise, unde trebuie sa-ti calculezi apa, nu sa o lasi sa curga inca nu au aparut in hotelurile noastre. Intr-o tara cu deficit de apa, unde apa potabila necesita manopera de desalinizare, consumul de apa peste 15m.cubi!!! de persoana este platit cu tarif mai mare. La noi, apa din conductele vechi, foarte vechi si pline de toate mizeriile acumulate de-a lungul timpului, declarata potabila la plecarea din statia de purificare, este chiar foarte scumpa fata de veniturile medii ale societatii. Media, insa nu o prea regasesti usor in jurul tau. Ea, ca de obicei este formata din acele salariisi pensii nesimtite si marea majoritate care traieste la limita de subzistenta. Inca mai exista o clasa care mai are cateva sacose cu mancare de la parintii de la tara, dar sunt destui care treiesc efectiv din acel minim salariu, minima pensie, etc. Tot nu voi intelege de ce colegul si poate vecinu parovenit din acelasi mediu cu mine, unde toti, indiferent de meserie si studii primeam cam la fel, au acum venituri de trei ori mai mari! Tot nu inteleg de ce, daca toti au avut venituri egale, au avut stagiul de pensie complet, pensiile sunt atat de diferite. De ce daca punctul de pensie este calculat dupa venitul mediu nu oscileaza la fel!! ci ramane calculat la momentul depunerii dosarului si indexat cu un indice al inflatiei calculat la fel ca in timpurile socialiste. Mintea mea tot nu poate intelege cum suntem noi integrati in U.E.??? Eu, fara simt al economiei, tot nu inteleg cum putem alinia preturile la utilitati, cu Europa, dar veniturile raman la nivelul unei tari aafricane?. In schimb avem cei mai tari miliardari! proveniti dintr-o societate aproape uniformizata de sistemul atat de condamnat azi: cel comunist infierat patetic de tovarasii in blani domnesti din tribunele asa ziselor partide, al caror singura platforma de guvarnamant este doar imbogatirea lor intr-un singur mandat. Da inca suntem condusi de aceeasi comunisti infierati verbal tot de ei. Da eu cred ca Ceausescu a fost impuscat sa nu ii arate cu degetul din boxa, pa adevaratii vinovati de starea natiunii. Pe cei ce s-au grabit sa-si recupereze furturile si banii stransi in banci straine. Cei ce deja aveau dosare la legea 18, lege cazuta in dizgratie, considerand ca in “tranzitie” este permis orice!

  4. Pingback: Havi 17,5%-os költségmegtakarítással jár a környezettudatosság » Think Outside The Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger