STUDIU Tinerii cred că România merge într-o direcție greșită

0

Tăierile salariale, măririle de impozite, introducerea de noi taxe sau reforma continuă din sistemul de învățământ sunt făcute, spun guvernanții, în beneficiul generațiilor viitoare, al tinerilor. Principala problemă însă, scriu autorii cercetării “Tineri în România. Griji, aspirații, atitudini și stil de viață”, publicată recent, este că nici politicienii, nici liderii opiniei publice nu par a avea o imagine clar conturată despre “generațiile viitoare ori tinere.” Singurele lucruri care se știu cu o oarecare certitudine sunt faptul că tinerii de 15-29 de ani reprezintă 18,8% din populația României, potrivit ultimului recensământ din 2011, și că rata șomajului în rândul lor a fost de 24,3% în trimestrul doi al anului 2014, puțin peste media europeană de 22%. Studiul mai sus amintit a fost realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională pe un eșantion de 1.302 respondenți, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani

 

 

Cercetarea și-a propus să mai risipească din misterul acestei categorii, redusă adesea la formulări entuziaste gen “Tinerii sunt viitorul nostru” sau unele mai puțin măgulitoare ca “Tineretul din ziua de azi nu e bun de nimic”. Mai jos, am făcut o selecție din rezultatele cercetării.

 

Familie, locuire și școlarizare

* Aproape trei sferturi din tinerii de 14-29 de ani și 50% din cei de peste 18 ani locuiesc cu părinții. Asta se datorează lipsei oportunităților economice sau sociale. Ei nu sunt încurajați și nici nu au șansa să părăsească casa părinților și să devină independenți după 18 ani sau după terminarea liceului sau a școlii. Chiar și în cazul celor care merg la facultate, ei aleg deseori să studieze în orașul lor de proveniență, pe cât posibil, și să locuiască în continuare cu părinții.

* Marea majoritate a tinerilor (90% la nivelul tuturor segmentelor de vârstă incluse în studiu) spun că, în ciuda unor diferențe de opinii, se înțeleg bine cu părinții, indiferent dacă locuiesc cu ei sau nu. Doar 8% invocă relații conflictuale. În acest context, 80% dintre tineri l-au indicat pe unul dintre părinți ca având cea mai mare influență asupra deciziilor lor de viață, mama fiind considerată de departe cea mai influentă. Influența familiei slăbește odată cu înaintarea în vârstă, o reacție naturală ce apare mai ales la tinerii care nu mai locuiesc cu părinții. Asta întărește ideea că independența economică și psihologică se instalează odată cu vârsta.

* În jur de 68% dintre tații și 63% dintre mamele respondenților sunt încă activi profesional (numărul lor fiind mai mare în mediul urban), iar circa 13% dintre părinți sunt pensionari. Mai mult de o mamă din șase este casnică. Aproape jumătate dintre tineri își consideră părinții ca făcând parte din clasa de mijloc, iar unul din trei îi plasează în clasa muncitorilor, clasificare pe care o fac, în mare parte, în funcție de situația materială. Majoritatea tinerilor consideră că aparțin aceleași clase sociale ca părinții.

* Tinerii din mediul urban sunt mai dotați decât cei din rural cu bunuri precum calculatoare personale sau autoturisme și au un acces mai larg la mijloace moderne de comunicare, cum ar fi internetul sau telefonia mobilă. Aproape jumătate din tineri au bicicletă, mai ales bărbații, tinerii din rural și adolescenții (cei cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani). Un tânăr din trei are tabletă, cu precădere fete din mediul urban și în special din București, iar gospodăriile cu tineri din mediul urban au cu 60% mai multe laptopuri decât cele din rural. Doar un tânăr din zece nu are conexiune la internet acasă, raportul fiind de circa unul din 20 în mediul urban. În București, 96% din tineri susțin că au internet acasă și practic toți au cablu. Aproape toți tinerii au telefon mobil și mai puțin de jumătate vorbesc la fix. În medie, fiecare patru gospodării în care trăiesc tinerii incluși în studiu au trei calculatoare desktop, rata fiind mai mare la adolescenți decât la cei peste 25 de ani. E posibil ca tinerii să abandoneze desktopurile o dată cu trecerea spre un stil de viață mai mobil, în care calculatorul poate fi eventual folosit la facultate sau la job.

* Aproape jumătate din tineri au un alt nivel de școlarizare decât părinții lor și în cea mai mare parte unul superior lor, pe fondul expansiunii sistemului de invățământ post-1989. De notat este că, comparativ cu generația părinților, mult mai puțini tineri au frecventat învățământul tehnic. Accesul la forme superioare de școlarizare depinde însă de mediul în care locuiesc; cei din mediul rural și cei din regiuni sărace au șanse mai mici de a absolvi școli postliceale sau de a urma studii universitare. La nivel general, aproape jumătate din tineri sunt integrați într-o formă de învățământ, în mediul urban mai des decât în mediul rural. Mai mulți tineri din Transilvania sunt înscriși la școli profesionale, iar mai mulți din București urmează studii postuniversitare. Femeile tind să fie mai bine educate decât bărbații la sfârșitul studiilor. Fetele sunt mai entuziaste decât băieții în ceea ce privește participarea școlară și resimt un nivel relativ moderat de stres în școală. Doar un tânăr din trei se declară însă măcar mulțumit de sistemul de învățământ din România, mulțumirea crescând la respondenții cei mai tineri.

* Marea majoritate a respondenților nu sunt într-un cuplu stabil. Cu cât înaintează mai mult în vârstă, cu atât mai mulți indivizi ajung să-și întemeieze familii. Astfel, 37% dintre tinerii de 25-29 de ani sunt deja căsătoriți, iar alți 44% își doresc să se căsătorească. În segmentul de vârstă 15-19 ani, doar 2% sunt deja căsătoriți și 76% își doresc să fie căsătoriți pe viitor. Există și un procent de 5% dintre tineri care se văd singuri în viitor. Femeile tind să se căsătorească sau să trăiască în concubinaj de la o vârstă mai fragedă decât bărbații și să aibă copii mai repede. În ccea ce privește copiii, la nivel general, tinerii din această generație nu vor să aibă mulți. Media este de 1,9 copii, ceea ce ar urma să adâncească declinul demografic din România – pentru a menține nivelul populației constant, natalitatea necesară ar fi de 2,1.

Muncă

* Doi tineri din cinci lucrează, cei din urban având mult mai multe posibilități de a fi angajați: 44% dintre ei sunt activi pe piața forței de muncă, față de doar 37% în mediul rural. În București, mai mult de jumătate din tineri au locuri de muncă. În cadrul eșantionului, dacă sunt excluși tinerii aflați încă în sistemul de învățământ și cei cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani, procentul șomerilor este de 17,9% — o cifră apropiată de statisticile oficiale europene. Se remarcă și un risc ușor mai ridicat de șomaj în cazul tinerilor din rural față de cei din urban. Tinerii angajați în București au un statut ocupațional mai sigur decât cei din restul țării, în special în comparație cu Moldova. În mediul rural, tinerii muncesc mai multe ore în medie decât în mediul urban. Femeile și tinerii de la oraș lucrează mai des decât bărbații, respectiv decât tinerii de la sat, în profesia pentru care s-au pregătit. Bărbații sunt mai des întâlniți ca muncitori, femeile ca lucrătoare în servicii. Tinerii din rural lucrează mai des în agricultură sau ca muncitori calificați sau necalificați, iar cei din urban mai des în poziții ce necesită o înaltă calificare. Bărbații au joburi sezoniere sau lucrează la negru într-o măsură mai mare decât femeile, care sunt angajate mai des cu contract pe perioadă nedeterminată.

*Veniturile tinerilor diferă în mod substanțial și cresc o dată cu vârsta. Bărbații câștigă mai mult decât femeile, orășenii mai mult decât cei de la sat, tinerii din București cel mai mult și cei din Moldova cel mai puțin. Relațiile personale sunt considerate esențiale pentru găsirea unui loc de muncă, urmate de experiența profesională și pregătirea educațională. Strategiile de angajare par să difere de la o regiune la alta și în funcție de vârsta respondenților. Salariul este de departe cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de muncă, urmat de criteriul siguranței acestuia. Peste 20% din tineri, mai ales bărbați trecuți de 25 de ani, vor să își deschidă o afacere proprie, motivați în special de creșterea veniturilor și de câștigarea independenței economice. Migrația externă este și ea o opțiune pentru tineri. O treime dintre respondenți afirmă că, peste 10 ani, se văd ca persoane realizate într-o altă țară, iar aproape 40% și-ar dori să emigreze, chiar și dacă numai temporar, pentru studii sau muncă.

Stil de viață și sexualitate

* Achiziționarea de haine, încălțăminte sau accesorii reprezintă cele mai frecvente cheltuieli ale tinerilor incluși în studiu. Pentru astfel de lucruri, aceștia investesc, în medie, 175 de lei lunar. Ele sunt urmate de cheltuielile cu ieșitul în oraș la bar, cafenea sau club (aproape 90 de lei pe lună) și plata telefonului (aproape 50 de lei pe lună). În medie, tinerii cheltuiesc lunar mai puțin de 20 de lei pentru vizionarea filmelor sau, respectiv, achiziționarea de cărți. În ceea ce privește ieșitul în oraș, băieții cheltuiesc aproape dublu, în medie, decât fetele (116 lei versus 60 de lei) și cheltuiesc sensibil mai mulți bani pentru vizionarea de filme. Singura categorie în care fetele cheltuiesc mai mult decât băieții este cumpărarea de cărți (22 de lei pe lună). În general, cheltuielile cresc și odată cu vârsta, pe măsură ce tinerii au la dispoziție mai multe resurse financiare proprii. Astfel, respondenții cu vârste de peste 20 de ani cheltuiesc semnificativ mai mult pentru consumația din localuri și pentru achiziționarea de haine decât cei mai tineri, iar cei de peste 25 de ani plătesc mai mulți bani pentru serviciile de telefonie.

* Spre deosebire de adulți, tinerii petrec mai puțin timp în fața televizoarelor și mult mai mult timp pe internet. Dintre respondenți, cei mai tineri, adică adolescenții, apar ca cei mai activi utilizatori de Internet, care este folosit în principal ca sursă de informare și divertisment. Clasa socială și nivelul de educație al părinților sunt pozitiv corelate cu utilizarea Internetului și cu posibilitățile mai variate de petrecere a timpului liber. Tinerii cu părinți cu nivel ridicat de școlarizare și/sau provenind din clasa de sus ori de mijloc tind să utilizeze într-o mai mare măsură Internetul și să aibă posibilități mai variate de petrecere a timpului liber.

* Mai mult de 42% din respondenți fumează, trei sferturi dintre ei în fiecare zi și un sfert doar ocazional. 40% dintre bărbați fumează zilnic, față de doar 23% dintre femei; două treimi dintre femei sunt nefumătoare. Se observă și o creștere a ratei de fumători o dată cu tranziția spre viața adultă: dacă 71% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani sunt nefumători în prezent, procentajul scade la 50% pentru cei între 20 și 24 de ani, și la 44% pentru tinerii între 25 și 29 de ani. Un tânăr din patru consumă alcool măcar o dată pe săptămână, în timp ce unul din trei nu consumă niciodată băuturi alcoolice. Un bărbat din cinci consumă alcool zilnic sau de câteva ori pe săptămână, în timp ce doar o femeie din 25 face asta. Aproape jumătate dintre fete nu consumă băuturi alcoolice, în vreme ce doar 21% dintre băieți declară că nu consumă niciodată alcool. În ceea ce privește comportamentele de risc, băieții tind să bea mai mult alcool, să fumeze mai mult și să fie implicați mai des în conflicte fizice violente decât fetele.

* Aproape un sfert dintre respondenți spus că nu au avut nicio relație sexuală până la momentul interviului, iar 28% au avut relații cu un singur partener. O jumătate dintre cei care au avut măcar o relație sexuală spun că folosesc întotdeauna o metodă de contracepție, dar mai mult de unul din șase nu a folosit niciodată sau, în procent extrem de mic, nu știe ce sunt metodele de contracepție. Mai mult de jumătate dintre bărbați (un procent dublu față de cel al femeilor) declară că au avut mai multe relații sexuale, în timp ce 28% dintre femei nu au avut nicio experiență sexuală, iar 36% au avut doar un singur partener. Cei mai în vârstă respondenți sunt cei care declară cel mai des că au avut experiențe sexuale multiple.

Jumătate din tinerii între 15 și 19 ani spun că nu au avut nicio relație sexuală până în prezent, rata scăzând la 12%, respectiv 5% pentru grupele de vârstă 20-24, respectiv 25-29. Respondenții din mediul urban au raportat un număr semnificativ mai mare de relații sexuale cu mai mulți parteneri decât cei din mediul rural. O posibilă explicație ar fi o prevalență mai ridicată a conservatorismului sexual la sate, fie pe fondul controlului social în comunitățile mici, fie pe fondul unor tradiții cultural-religioase. Ca o confirmare a clivajului cultural în ceea ce privește comportamentul sexual, tinerii din București se remarcă printre cei cu mai multe relații sexuale, dar foarte rar printre cei fără nici o experiență, în timp ce tinerii din Moldova și Muntenia stau cel mai bine la capitolul un singur partener sexual până acum sau nici unul.

În ceea ce privește mijloacele de contracepție, 12% dintre respondenți declară că nu folosesc niciodată și doar un respondent din trei spune că le folosește întotdeauna. Un sfert din participanții la studiu spun că le folosesc doar uneori, iar alt sfert din ei susțin că nu au avut nevoie de metode de contracepție întrucât nu și-au început viața sexuală. Băieții tind să declare că utilizează metodele contraceptive într-o măsură sensibil mai mare decât fetele, în timp ce acestea susțin că au avut mai puțini parteneri sexuali decât băieții.

Religie și discriminare

* Deși peste 80% dintre tineri se declară creștin‑ortodocși, o treime din ei nu cred în Dumnezeu sau resping alte enunțuri de bază ale credinței creștin‑ortodoxe. Cei care se identifică cu o altă religie creștină (protestanți, romano‑catolici, neo‑protestanți etc.) tind să-și afirme mai des credința în Dumnezeu. Peste 60% din tineri susțin că respectă sărbătorile religioase și se roagă, însă numărul celor care țin post, se spovedesc sau merg la slujbă săptămânal este mult mai scăzut. Fetele tind să fie semnificativ mai religioase decât bărbații – atât în termeni de spiritualitate, cât și în termeni de conformare la canoanele bisericești obișnuite –, precum și mai conservatoare în ceea ce privește abstinența sexuală înainte de căsătorie și poziția față de avort. Mai mult de jumătate din populația tinerilor doresc restrângerea drepturilor la avort.

* Aproape unul din cinci tineri se simte discriminat des, cel mai des întâlnit motiv fiind situația materială. Discriminarea de gen este a doua cea mai prevalentă formă de discriminare, resimțită de către femei. Aproape 50% din tinerii maghiari și romi se simt discriminați des sau uneori.

Participare civică și politică

* Situația culturii politice a tinerilor din România este destul de sumbră. Deși tinerii se simt capabili să schimbe lucruri în politică, ei sunt foarte dezamăgiți de principalele instituții politice din țară, mai ales cele de la nivel central. Tinerii sunt de asemenea extrem de dezamăgiți și de politicienii tineri, iar interesul lor pentru politică este scăzut. Practic, tinerii ca grup nu prea vor să aibă nimic de-a face cu politica, așa cum este în prezent ori în forma ei clasică de la noi. Toată această dezamăgire pare însă se le alimenteze tinerilor încrederea în viitor. Foarte mulți dintre ei sunt optimiști că vor avea o viață mult mai bună decât au avut părinții lor. Această încredere se leagă, probabil, de posibilitățile oferite de libertatea de mișcare în UE.

* Educația politică, la fel ca aproape orice alt tip de educație, pornește în primul rând din relația cu părinții. În condițiile în care tinerii din România au de ales între educația pe care o primesc de acasă, de cele mai multe ori una ce duce la apatie, și educația ce o primesc în instituțiile de învățământ, de cele mai multe ori absentă sau inadecvată, nivelul lor de apatie ori alienare politică nu este deloc surprinzător. Această generație pare a avea însă o oarecare înclinare spre protest. Deși sunt apatici față de modurile clasice de a face politică, tinerii par a fi gata să se mobilizeze în eventualitatea unor proteste pe diverse teme. Problema lor pare a fi faptul că nu au găsit o modalitate de a face tranziția între participarea politică informală – de protest și împotrivire – către participarea politică formală și procesul de luare a deciziilor. De menționat e și că, în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2014, 58% din tineri au participat la vot, ceea ce reprezintă, conform unor analize, cea mai mare participare a acestei categorii după 1989.

* Tinerii incluși în studiu se informează despre viața politică din țară în primul rând prin intermediul Internetului, ceea ce arată atât o deschidere foarte bună către noile medii de comunicare, cât și o relativă respingere a mass-media tradiționale clasice, precum televiziunea și (acum defuncta) presă scrisă.

* O treime din tineri afirmă că nu se identifică ideologic în niciun fel, adică nu au răspuns la întrebarea despre afilierea ideologică cu stânga sau cu dreapta. În acest moment, tinerii sunt așezați relativ echilibrat stânga-dreapta pe eșichierul ideologic-politic din România. Cel mai probabil, există în continuare destul de multă confuzie în a așeza politica din România pe un spectru ideologic. Cu toate acestea, tinerii au noțiuni de bază în privința diferențelor ideologice.

Direcția țării și problemele ei

* Aproape două treimi din tinerii intervievați cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar puțin peste un sfert consideră că direcția este bună, iar restul de 9% nu au răspuns. În percepția tinerilor, principalele trei probleme cu care se confruntă țara în acest moment sunt: corupția, sărăcia și locurile de muncă/șomajul.


Leave A Reply