Oamenii din toată lumea aruncă la gunoi o cantitate exorbitantă de hrană, peste 1,4 miliarde de tone în fiecare an. Adică cu 400 de milioane de tone mai mult decât greutatea muntelui Fuji din Japonia, care se ridică la peste 3.700 de metri peste nivelul mării.
Combaterea risipei alimentare înseamnă, în primul rând, combaterea foametei în lume, dar o nouă cercetare arată că risipa de hrană înseamnă și o contribuție semnificativă la schimbările climatice. Jurgen Kropp, co-autor al unui nou studiu despre surplusul de hrană, spune că nu e niciun secret că lumea occidentală este responsabilă pentru situația de azi.
“Parte din criza climatică provine din stilul de consum din țările occidentale”, spune cercetătorul. Studiul publicat săptămâna trecută în Environmental Science & Technology arată că deși consumul nu s-a schimbat prea mult în ultimii 50 de ani, surplusul global de hrană a crescut cu 65%. Producția unor cantități tot mai mari de mâncare înseamnă tot mai multe gaze cu efect de seră eliminate în atmosferă, dar nu și un număr mai mic de oameni care suferă de foame.
“Agricultura este o cauză importantă a schimbărilor climatice, reprezentând peste 20% din gazele cu efect de seră din 2010 din toată lumea. Evitarea pierderilor de alimente și deșeurile, s-ar evita emisiile și s-ar reduce efectul de seră”, spune, la rândul său, Prajal Pradhan, cel de-al doilea autor.
În fiecare an, o treime din hrana din toată lumea ajunge la gunoi, potrivit Organizației pentru Hrană și Agricultură a Statelor Unite. Hrana risipită, care înseamnă aproximativ 1 trilion de dolari, ar hrăni două miliarde de oameni. În prezent, 800 de milioane de oameni suferă de foame în lume.
Studiul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic avertizează că până în 2050, o zecime din emisiile din agricultură ar fi cauzate numai de producția de hrană aruncată la gunoi.
Sursa: Huffington Post