Un studiu recent al Universităţii de Stat din Washington a încercat să găsească alternative mai verzi pentru deszăpezirea şoselelor şi a descoperit că votca poate fi de ajutor. Mai exact, bioproduse din votcă – şi mai concret, resturile de orz din distileriile de votcă. Acestea, împrăştiate pe drumuri, ar putea preveni transformarea apei în gheaţă, scrie TreeHugger.
Aşadar, o soluţie la care nu s-a mai gândit lumea până acum ar fi să stropim şoselele, iarna, cu resturi din distileriile de votcă. Sucul a fost şi el o propunere – mai concret, sucul de sfeclă, dar acesta trebuie folosit în combinaţie cu sarea. Însă soluţia aceasta este problematică: sucul de sfeclă are mult zahăr, ceea ce este dăunător pentru mediu. Unii oameni de ştiinţă susţin că o combinare a soluţiilor încercate până acum şi a celor noi ar fi, de fapt, răspunsul la întrebarea cum putem deszăpezi drumurile eficient şi fără să afectăm mediul (prea mult).
Sarea este materia primă cel mai des folosită pentru deszăpezire (în combinaţie cu un tip de nisip, uneori) şi este eficientă, însă până la un anume punct. Ea scade temperatura de îngheţare a apei, dar efectele folosirii sale asupra mediului înconjurător pot fi extrem de grave. Un studiu al Universităţii din Minnesota a relevat că până la 70% din sarea aruncată pe şosele ajunge în surse de apă precum lacurile sau râurile; consecinţele acestui fenomen sunt scăderea populaţiei de peşti şi modificarea dezvoltării acestora.
“Pe o autostradă cu patru benzi, vorbim de 16 tone de sare pe aproximativ un kilometru şi jumătate. În 50 de ani, asta înseamnă cam 800 de tone de sare pe această porţiune şi 99% din această cantitate rămâne în mediu, nu este degradabilă”, explică Xianming Shi de la Universitatea Washington. Nici nisipul nu este o soluţie tocmai fericită, pentru că… este pe cale de dispariţie. Între 75% şi 90% din plajele lumii sunt spulberate de vânturi şi furtuni sau înghiţite de apele în creştere. Restul de nisip ajunge în industrie (ciment, sticlă, fracking). Nisipul deşertic nu este o variantă, pentru că este prea fin şi moale pentru operaţiunea de deszăpezire. Iar chimicalele propuse de diverse industrii afectează nivelurile de oxigen ale surselor de apă.
Sursa şi mai multe detalii: TreeHugger
Puteţi citi şi:
Iarna pe uliţă: grătar în zăpadă
Iarna pe bicicletă. Am putea înlocui maşina personală cu mersul pe două roţi în bătaia zăpezii?