Potrivit cercetării, realizate în cadrul proiectului Global Burden of Disease, anual mor prematur, ca urmare a unor boli cauzate de poluarea aerului, circa 5,5 milioane de oameni. Adică mai mulți oameni decât mor în fiecare an din cauza malnutriției, a obezității, a alcoolului și consumului de droguri, precum și a sexului neprotejat. Cele mai multe dintre aceste morți sunt localizate în China și India, țări cu dezvoltare economică accelerată, dar unde poluarea atinge cote alarmante.
”La Beijing sau Dehli, într-o zi foarte poluată, numărul de particule fine (cunoscute ca PM 2,5) poate fi mai mare de 300 de mirocgrame pe metru cub,” arată Dan Greenbaum de la Health Effects Institute. Inspirarea acestor particule minuscule – emise de fabrici, șantiere de construcții, mașini și arderea cărbunelui sau a lemnului – poate crește riscul de boli de inimă și respiratorii, de infarct și chiar de cancer. Studiul arată că poluarea aerului este al patrulea cel mai mare risc de moarte prematură, după presiunea arterială, alimentația necorespunzătoare și fumat.
Cele mai recente date analizate sunt din 2013, iar conform acestora, în China mor anual 1,6 milioane de oameni din cauza poluării aerului, în vreme ce în India, circa 1,3 milioane. Dacă în China, cea mai mai problemă o reprezintă arderea cărbunelui – responsabilă pentru mai bine de 360.000 de decese anual -, în India, principala problemă o reprezintă arderea lemnului, a bălegarului și a unor resturi de la culturile agricole, pentru gătit și încălzire. Așa-numita ”poluare de interior” provoacă în această țară mai multe morți decât poluarea exterioară în India, unul dintre principalii factori care o alimentează fiind sărăcia.
Dacă la sfârșitul anului trecut, Beijingul anunța în premieră cod roșu pentru poluarea aerului (ceea ce a dus la închiderea multor școli, sistarea temporară a activității unor fabrici și șantiere, reducerea traficului auto, sfătuirea populației să evite activitățile în exterior etc.), presa a arătat că în New Delhi, aerul era de două ori mai poluat în capitala chineză. Cu toate acestea, metropola chineză nu are prevăzut un sistem de alertă în caz de poluare a aerului; guvernul a cerut de curând ajutorul unor companii de tehnologie, care să conceapă un sistem eficient de colectare a datelor.
Autorii studiului consideră că guvernele ar trebui să ia măsuri imediate pentru reducerea reală a poluării. ”Ideea este să nu aștepte 50-60 de ani, cât le-a luat țărilor bogate să reducă poluarea, ci să accelereze procesul,” a declarat Michael Brauer, de la University of British Columbia.
Sursa: BBC