Cea mai amplă cercetare genetică realizată vreodată pe o singură populaţie arată că specia umană evoluează într-un ritm mult mai accelerat decât au estimat până acum oamenii de ştiinţă. Studiul, publicat recent de CODE Genetics, a ajuns la această concluzie după ce a constatat că aproape orice persoană în viaţă îşi poate reconstitui genealogia până la un strămoş unic de sex masculin, care a trăit în urmă cu circa 250.000 de ani. Acest aşa-numit “Adam genetic” a existat cu 100.000 de ani mai recent decât s-a crezut.
Studiul, coordonat de Kári Stefánsson, mai arată că acest strămoş comun de sex masculin a trăit în aceeaşi perioadă cu “Eva mitocondrială,” ultima femeie al cărei ADN mitocondrial se regăseşte în ADN-ul tuturor femeilor din ziua de azi. Spre deosebire de versiunile biblice, Adam şi Eva ai geneticii nu erau, desigur, singurii oameni în viaţă şi, deşi au fost contemporani, specialiştii spun că mai mult ca sigur nu s-au întâlnit niciodată.
Teoria înaintată de CODE Genetics susţine că, atunci când populaţia globală e stabilă, bărbaţii au, în medie, un singur fiu, iar femeile, o singură fiică. Astfel, există o posibilitate ridicată ca linia paternă pentru fiecare bărbat în parte să ajungă la un moment dat la final. Prin urmare, oricare descendent de sex masculin va avea cromizomi Y moşteniţi de la alţi bărbaţi. Făcând o întoarcere în timpul îndepărtat, cercetarea pretinde că există un singur bărbat a cărui linie paternă continuă până în ziua de azi, iar acest bărbat este Adam cu cromozomul Y.
Autorii studiului au calculat perioada în care a existat acest bărbat în urma unei analize comparative a 753 de bărbaţi islandezi cu cromozom Y, grupaţi pe 274 de linii paterne. Pentru a determina vârsta lui Adam, s-a folosit un “ceas molecular,” bazat pe numărul de mutaţii al ADN-ului care survin într-o generaţie. În urma calculelor, prezentate în Nature Genetics, acest Adam genetic ar fi trăit în urmă cu circa 174.000 – 321.000 de ani. Studiile anterioare care au încercat să determine perioada de viaţă a lui Adam îi situau fie cu doar 50.000 de ani în urmă, fie cu 500.000 de ani în urmă.
O cercetare anterioară arătase la rândul ei că oamenii evoluează acum mai rapid decât în orice moment de după desprinderea de strămoșii cimpanezeilor moderni, care a avut loc acum 6 milioane de ani. Studiul, realizat la Universitatea din Wisconsin, a arătat că cel puțin 7% din genele umane au trecut recent printr-un proces evolutiv. Unele dintre schimbări includ apariția pielii deschise și a ochilor albaștri în nordul Europei, o rezistență mai bună la malarie în rândul unor populații africane sau apariția unei gene ce permite digerarea lactozei.
Sursa: The Guardian