O nouă cercetare, publicată în revista Intelligence – deloc surprinzător – arată că în cele mai multe colţuri ale lumii, coeficientul de inteligenţă se află în creştere. Autorii studiului nu au aplicat teste de inteligenţă pentru a ajunge la acest rezultat, ci au analizat datele din 405 studii, colectând astfel date despre rezultatele obţinute la testele de inteligenţă de către 200.000 de participanţi. Aceste informaţii se întind pe o perioadă de 64 de ani, fiind obţinute din 48 de ţări.
Studiul proaspăt publicat arată că media inteligenţei a crescut, din 1950, cu 20 puncte de IQ. Această creştere nu este omogenă şi, după cum era de aşteptat, o sporire mai accentuată a fost înregistrată în statele dezvoltate, unde accesul la educaţie şi condiţii de viaţă mai bune este mai larg. Cele mai mari “salturi” le-au înregistrat China şi India, iar dacă în Statele Unite s-a observat o creştere mai puţin spectaculoasă, dar constantă, în Marea Britanie, de pildă, s-a constatat o scădere a mediei de inteligenţă.
Potrivit BBC, această cercetare confirmă ipoteze ca cea pe care filosoful şi psihologul neozeelandez James Fly a emis-o la începutul anilor ’80, după ce a analizat manualele americane destinate testelor pentru coeficientul de inteligenţă şi a observat că, la fiecare revizie, testele deveneau mai complicate şi mai dificile. Totodată, deşi gradul lor de dificultate era în creştere, rezultatele medii se situau tot în jurul a 100 de puncte, ceea ce însemna că oamenii aveau o inteligenţă din ce în ce mai ridicată. Acest fenomen este cunoscut sub numele de “efectul Flynn.” Potrivit filosofului, dacă americanii din zilele noastre ar face testele de inteligenţă de acum un secol, ar înregistra un IQ de circa 130, iar dacă americanii de acum un secol ar face testele din zilele noastre, ar înregistra o medie de 70 de puncte. După calculele sale, coeficientul de inteligenţă ar fi crescut cu circa trei puncte la fiecare deceniu. Acest fenomen nu este, desigur, valabil doar pentru SUA, ci şi pentru numeroase alte ţări.
O explicaţie clară pentru această tendinţă nu există, însă specialiştii au emis mai multe opinii, printre care se numără schimbările la nivelul sistemelor de educaţie. În majoritatea ţărilor dezvoltate, din ce în ce mai mulţi oameni merg la şcoală, unde petrec din ce în ce mai mult timp, iar sarcinile educative au devenit mai complexe. Chiar dacă nu s-a constatat o corelaţie între rezultatele la învăţătură şi creşterea coeficientului de intelifenţă, psihologul Arthur Jensen consideră că la mijloc intervine aşa-numita “judecată de examinare”: de-a lungul timpului, elevii au deprins presiunea specifică examinărilor, pe care au folosit-o şi în alte contexte, în vederea îmbunătăţirii propriilor rezultate. Totodată, educaţia a înglobat din ce în ce mai multe operaţii care folosesc gândirea abstractă şi logica, ceea ce duce la performanţe cognitive mai ridicate.
Mai mult, din ce în ce mai multe meserii implică sarcini cognitive: dacă în 1900, doar 3% dintre americani aveau astfel de meserii, astăzi procentul se situează la 35%, iar munca în sine este mult mai solicitantă din punct de vedere intelectual. În acelaşi timp, familiile sunt mai puţin numeroase, ceea ce înseamnă, spune specialiştii, că în timpul meselor şi al activităţilor comune, copiii au parte de mult mai multe conversaţii cu adulţii.
Potrivit lui Flynn, aceste transformări duc la aplatizarea rezultatelor după ce, de pildă, o ţară este pe deplin industrializată, lucru care ar putea explica de ce anumite ţări, cum sunt cele din nordul Europei, coeficientul de inteligenţă a rămas constant sau chiar a scăzut vag. O posibilă explicaţie comparativă ar viza inegalitatea socială mult mai accentuată din SUA, faţă de Scandinavia, unde cetăţenii au acces relativ egal la şcoli şi condiţii de trai bune.
Alte posibile cauze trimit, printre altele, la răspândirea electricităţii, psihologul Arthur Jensen fiind de părere că expunerea oamenilor la diverse dispozitive electrice a contribuit la dezvoltarea cognitivă, la fel cum lumina artificială controbuie la creşterea puilor de găină.
Cu toate acestea, Flynn e de părere că nu putem spune că oamenii de azi sunt mai deştepţi decât predecesorii lor. “Astăzi avem o gamă mai amplă de probleme cognitive pe care le putem rezolva, decât în 1900. Dar asta doar pentru că societatea be cere să rezolvăm o gamă mai amplă de probleme cognitive. Cei de la 1900 aveau mintea perfect adecvată să-şi amintească verii, să are pământul, să dea restul la magazin. Nimeni nu le cerea studii superioare. Pe de altă parte, profesorul universitar Robin Morris crede că, într-adevăr, astăzi există mult mai mulţi oameni foarte inteligenţi, doar că, fiind implicaţi în munci super-specializate, e mai greu să-i identificăm ca atare.
Mai multe despre acest subiect, puteţi citi pe BBC.
Puteţi citi şi:
Coeficientul de inteligenţă e un mit
VIDEO Sătul de idioţii din jur? Pastila care reduce IQ-ul te face unul din ei