Studiu Ecopolis: Bucureștiul, la coada Europei privind calitatea vieții

0

Bucureștiul nu respectă dreptul locuitorilor săi la aer curat, clasându-se pe poziţia a doua în topul capitalelor celor mai poluate cu PM10, pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrograme. În București se înregistrează în medie 92 zile / an cu depășiri ale nivelului admis de PM10 faţă de limita de 35 zile / an cum prevăd normele UE.  Bucureştiul e depăşit doar de Sofia, cu 176 zile.  Prin urmare, capitala României este la coada Europei în ce privește calitatea vieții, arată studiul “București, capitală europeană? Organizare administrativă și indicatori ai calității vieții în capitalele UE”, realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.

În cadrul cercetării au fost analizate, comparativ, organizarea administrativă în 27 de capitale europene și indicatori de mediu ai calității vieții, precum calitatea aerului, transportul cu bicicleta și suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor. Bucureștiul s-a clasat pe ultimele locuri în ce privește toți cei trei indicatori, cu 92 de zile cu depășiri ale nivelului admis de PM10, un procent de 0,7 al bucureștenilor care merg la muncă pe două roți și 26 m2 / pătrați de spațiu verde pe cal de locuitor.

Printre rezultatele studiului Ecopolis:

  • În privinţa spaţiilor verzi, Bucureştiul (cu 26 m2/cap locuitor) pare să se claseze ceva mai bine, chiar dacă mult în urma Vienei (120 m2/ locuitor) sau Helsinki (100 m2/locuitor. Bucureştiul este, astfel, la egalitate cu Bratislava (21 m2) sau Ljubljana (25 m2), peste Madrid sau Paris. Rezultatul trebuie privit cu rezerve dacă ţinem cont de faptul că în cazul Bucureştiului, pe lângă parcuri şi aliniamente stradale, au fost calculate ca spaţii verzi şi cimitirele, pădurile limitrofe sau luciul apelor.
  • Bucureştiul este codaş şi în privinţa utilizării bicicletei ca alternativă la transportul cu automobilul personal. Rata cu care bucureştenii merg la muncă cu bicicleta este de doar  0,7% (comparativ cu 59,5% în Copenhaga sau 45,6% în Amsterdam) cu toate că numărul de kilometri de piste pentru biciclete (59 în 2009, 160 în 2011) ar putea sugera condiţii mai prielnice. Bucureştiului îi lipseşte în mod evident o strategie coerentă pentru facilitarea ciclismului.
  • Cele mai performante capitale din perspectiva celor trei indicatori urmăriți (calitate aer, suprafețe de spații verzi și rata de utilizare a bicicletei) sunt Copenhaga, Stockholm, Helsinki si Amsterdam. Dintre capitalele statelor devenite mai recent membre UE, se remarcă Tallinn şi Vilnius, cu spaţii verzi extinse şi rare depăşiri ale nivelurilor PM10.
  • Gradul de participare civică a populaţiei şi accesibilitatea factorilor de decizie sunt elemente importante pentru performanţa ecologică a unui oraş. În București însă este un număr destul de mic de consilieri generali, în comparație cu dimensiunea orașului. În medie, pentru fiecare consilier general, sunt 35.353 de locuitori în capitală. Doar în Roma, Madrid și Londra sunt mai mulți cetățeni pe consilier. De asemenea, Bucureştiul are şi un număr mare de cetăţeni pe unitate administrativă (în medie, 324.063 / sector) fiind depăşit doar de Londra (cu o medie de 629.167 locuitori / subunitate).
  • În ceea ce privește administrarea resurselor orașului, Bucureștiul se deosebește de majoritatea capitalelor europene prin faptul că bugetul nu este total centralizat. Din 27 de capitale, numai în 4 bugetul este descentralizat, subunitățile colectând singure anumite taxe sau având o putere de decizie semnificativă în alocarea fondurilor.

Foto: Flickr / Alina Rotaru

 


Leave A Reply