Studiile de impact asupra mediului pentru exploatările miniere, puse la îndoială

3

Opoziţia puternică manifestată faţă de proiectul minier din Conga,  Peru, a redeschis dezbaterile referitoare la standardele scăzute ale studiilor de impact asupra mediului din domeniul minier.

Ca răspuns la controversa iscată în ultimele luni între localnici şi compania minieră Newmont Mining Co., conflicte marcate de proteste violente, noul ministru al mediului, Manuel Pulgar, şi-a anunţat intenţia de a remedia problema. Intenţiile sale sunt privite totuşi cu scepticism pe fondul demiterii mai multor experţi din ministerul condus de Pulgar, experţi care au refuzat să aprobe studii de impact asupra mediului defectuoase.

„Trebuie să consolidăm sistemul de evaluare a mediului, pentru a genera mai multă încredere”, a declarat Pulgar pentru IPS. Acesta a mai afirmat că ministerul aflat în subordinea sa trebuie să joace un rol mai activ și a adăugat că la începutul lui ianuarie va înainta o propunere pentru a îmbunătăți acest proces.

Protestele din regiunile miniere din Peru au avut un cost social ridicat. Conform raportului din noiembrie 2011 al ombudsman-ului, existau 151 de conflicte sociale în această țară, dintre care 60% aveau la bază o cauză ecologică. Mai mult decât atât, în timpul guvernării lui Alan García (2006-2011), 191 de oameni au fost uciși în confruntările dintre polițiști și demonstranți.

Pulgar a afirmat că ministerul său încă analizează în ce parte a procesului de evaluare a mediului ar trebui să se implice, întrucât Ministerul Minelor și Energiei este de fapt cel răspunzător de investiția în industria minieră și de revizuirea și aprobarea studiilor de impact.

Președintele Ollanta Humala, investit în această funcție în luna iulie, a anunțat pe 18 decembrie 2011 că birourile care se ocupă de realizarea studiilor de impact vor fi restructurate. Scopul este acela de a evita protestele ca cele care au avut loc față de compania minieră care exploatează în regiunea Conga, regiunea Cajamarca.

Acest proiect de exploatare a aurului care ar distruge patru lacuri glaciare este condus de compania americană Newmont Mining Co., o companie care funcționează în proximitatea minei Yanacocha, cea mai mare mină auriferă din America Latină.

Protestele față de exploatare au blocat activitatea în Cajamarca, capitala regională, timp de două săptămâni în noiembrie și la începutul lunii decembrie, astfel încât guvernul a declarat stare de urgență și a trimis trupe la fața locului pentru a interveni.

Ca rezultat al conflictului social apărut, guvernul a promis că studiile de impact asupra mediului ale proiectului, aprobate de Ministerul Minelor și Energiei în octombrie 2010, vor fi revizuite de experți internaționali.

Protestatarii au insistat asupra reverificării studiilor de impact de către Ministerul Mediului, care a descoperit astfel că două dintre cele patru lacuri urmau a fi secate pentru a putea extrage aurul, în timp ce celelalte două ar fi fost folosite pentru depozitarea pământului și rocilor.

Chiar dacă sunt esențiale pentru prevenirea scurgerilor toxice, niciun studiu hidrologic sau hidro-geologic nu a fost realizat pentru acest proiect. Același lucru este valabil și pentru un studiul integral ce ar fi trebuit realizat pentru micro-bazinele asupra cărora s-ar fi desfășurat activitatea minieră, iar comunitățile locale care ar fi fost afectate nu au fost deloc informate despre proiectul de exploatare din Conga.

În ciuda anunțului conform căruia procesul de realizare a studiilor de impact ar urma a fi reformat, Ministerul Minelor și Energiei a concediat trei experți de mediu din biroul general pentru probleme miniere ecologice, după ce aceștia au găsit deficiențe grave în mai multe din studiile realizate până atunci.

Experții de mediu au respins un studiu de impact pentru reziduurile miniere ale unui depozit proiectat de mina de cupru condusă de compania americană Doe Run. În raportul final, eliberat în data de 3 octombrie, tehnicienii afirmau că studiul de impact nu poate fi acceptat, întrucât compania începuse să construiască instalația de reziduuri înainte de a fi prezentat raportul de impact, acțiune ce este ilegală.

Turnătoria pentru mai multe tipuri de metal a companiei Doe Run, din regiunea muntoasă centrală din Peru (din împrejurimile orașului La Oroya), a cauzat creșterea gradului de poluare atât de mult, încât Institutul Blacksmith din New York (organizaţie neguvernamentală cu sediul la New York şi mediatizată de BBC – n.t.) a inclus orașul pe lista celor 10 cele mai poluate orașe din lume.

Echipa de tehnicieni concediați au respins, de asemenea, studiile de impact pentru un proiect ce dorea extinderea unei centrale nucleare în regiunea centrală a Pasco de către Volcán, o companie din Peru.

Studii medicale realizate în perioada 2005 – 2007 au demonstrat că mai mult de 80% din copiii care trăiesc în zona din apropierea companiei aveau un nivel de sânge care depășea 10 micrograme/decilitru de sânge (mcg/dl), aceasta fiind limita superioară stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Fredesbindo Vásquez, președintele biroului general al Ministerului Minelor pentru probleme de mediu în perioada 2007 – 2009, a declarat IPS că lipsa siguranței locului de muncă în urma căreia au avut de suferit tehnicienii care verifică studiile de impact reprezintă o piedică pentru „o muncă etică și transparentă”, fapt esențial pentru monitorizarea activității economice cele mai profitabile a acestei țări.

Mineritul, cea mai mare monedă de schimb a statului Peru, aduce profituri uriașe companiilor industriale. Conform Comisiei Securității și Schimbului din Peru (CONASEV), între 2007 și 2010, cele mai mari companii au avut un profit mai mare de 31 miliarde de dolari.

Vásquez a afirmat că biroul general pentru problemele miniere de mediu a fost ținta unor mari presiuni politice și de afaceri și a insistat ca biroul să fie transferat Ministerului Mediului.

Biroul are în momentul de față o echipă de 20 de tehnicieni care au datoria de a verifica studiile de impact prezentate de companiile miniere, în timp ce companiile plătesc nemijlocit 41 de consultanți externi. Acest sistem a fost adoptat pentru a grăbi procesul revizuirii studiilor de impact.

În opinia experților ca Vásquez, întregul proces ar trebui condus de profesioniști care lucrează în mod direct pentru minister.

378 de studii de impact asupra mediului depuse începând cu 1993 erau blocate în Birou in iunie 2010.

Vásquez, un inginer agronom cu o experiență de 40 de ani în managementul apei din cadrul industriei miniere, a afirmat că cel mai mare risc îl prezintă scurgerile subterane care pot contamina sursele de apă freatică de care depinde populația din zonele muntoase.

„Aceste ecosisteme sunt extrem de vulnerabile”, afirmă Vásquez. „Oamenii din zonele muntoase locuiesc în condiții neprielnice, unde statul nu le garantează de obicei servicii de bază; singurul lucru pe care îl au este apa, pe baza căruia îndeplinesc activități productive și supraviețuiesc”.

„Dacă acești oameni observă că o altă activitate (mineritul) le ia singura opțiune de trai pe care o mai au, atunci ei o vor apăra asemeni supraviețuitorilor din deșert”, a mai afirmat acesta.

Un raport al Biroului General pe probleme de mediu, prezentat unui număr de aproximativ 80 de companii în iulie 2010, a dezvăluit că mai multe studii de impact au subestimat gradul potențial de polare a apei și aerului.

Documentul, publicat de IDL-Reporteros, o echipă independentă de jurnaliști de investigație, susține că studiile de impact nu conțin în general un inventar al izvoarelor din Anzi sau ale rețelelor hidrologice care ar putea fi afectate și nici nu analizează efectele cumulative asupra surselor de apă.

Raportul oficial a dezvăluit însă un aspect mai important: mai multe studii de impact realizate de consultanții angajați de companiile miniere conțin paragrafe întregi copiate din alte rapoarte.

În interviul său cu IPS, ministrul mediului a afirmat că observațiile referitoare la studiile de impact sunt îndreptățite, întrucât acestea analizează proiectele care nu au fost încă implementate. El a mai afirmat că Ministrul Minelor și Energiei evaluează consultanții care lucrează pentru companiile miniere.

Vásquez susține că autoritățile nu ar trebui să aprobe niciun studiu de impact care eșuează în a garanta riscul în domeniul prevenirii și care nu include evaluări hidro-geologice detaliate – așa cum a fost în cazul minei aurifere ce urma să fie exploatată de compania Conga, dar și al minei de cupru Tía María din sudul regiunii Arequipa, unde cinci protestatari au fost uciși într-o încăierare cu poliția până când autoritățile au anulat proiectul în luna aprilie.

Studiul de impact pentru mina Tía María a primit 138 de observații din partea Oficiul Națiunilor Unite pentru Serviciile de Proiect (UNOPS).

Red Muqui, o rețea de organizații non-guvernamentală din domeniile minier, al drepturilor omului și al mediului și dezvoltării, a evaluat studiul de impact de la Tía María și a emis atenționări legate de impactul asupra surselor de apă. Propunerea companiei de exploatare din această zonă, Southern Peru Copper de a extrage apa de pe plaja El Sombrero „nu fusese studiată suficient de aproape”, a afirmat pentru IPS inginerul agronom Mirella Gallardo, care a participat la re-evaluarea rețelei.

În afară de un grad mai mare de cunoaștere și de transparența studiilor de impact, Vásquez susține că a venit momentul în care companiile și statul să acționeze cu respect și considerație pentru populația locală. În timp ce companiile de exploatarea se bucură de profituri de milioane de dolari, comunitățile indigene trăiesc în sărăcie lucie.

„Acesta este singurul mod de a câștiga încrederea oamenilor și de a evita conflictele”, conchide Vásquez.

Articolul este semnat de Milagros Salazar și a apărut pe www.ipsnews.net / Traducerea: Alexandra Sasu

Foto: AP

Tags:



3 comentarii

  1. Informatia inseamna cunostere si daca toate procesele implicate ar fi intelese atunci nu ar mai exista aceeasi reticenta si teama. Dar pe langa disponibilitatea informatiei trebuie sa existe si disponibilitatea intelegerii, receptarii

  2. Studiile sunt necesare pentru a ajuta la imbunatatirea sistemelor, a tehnologiei si a elimina incet incet orice risc sau impact cu potential negativ indiferent de nivel, insa nici a bate pasul pe loc fara sa existe niciun fel de activitate miniera intre timp nu e normal si nici util.

  3. Chiar daca licenta de exploatare nu a fost facuta publica, este evident ca acesta este un proiect bun, nu? Este adevarat ca oamenii nu sunt lasati sa-si deschida firme, pensiuni, etc. Tocmai de aceea acest proiect este unica sansa pt. localnici… pentru ca acestia au “dreptul” sa faca doar minerit.

Leave A Reply