Stoparea procesului deîmbătrânire. Progrese și întrebări de ordin etic

6

Oamenii de știință se apropie încet-încet de dezlegarea secretelor îmbătrânirii, iar unii dintre ei susțin că în curând ar putea apărea tratamente pentru încetinirea sau chiar inversarea acestui proces. În acest context, BBC lansează întrebărea: care sunt pericolele resetării ceasului nostru biologic? Ar putea duce aceste viitoare tratamente la instalarea unor tipuri de cancer, de exemplu? Sau ar adânci prăpastia dintre bogații care ar trăi mai mult și mai sănătos și săracii lumii care nu au bani nici pentru medicamentele uzuale?

Deși îmbătrânirea este un proces complex și a rămas multă vreme un mister impenetrabil, în ultima vreme, știința a început să facă progerese în această direcție, scrie BBC News. La sfârșitul anului trecut, de exemplu, o echipă de la Institutul pentru Cancer Dana-Farber din Boston, SUA, a publicat un studiu în care explica în detaliu inversarea acestui proces la șoareci. Cercetătorii au luat în vizor cromozomii din nucleele tuturor celulelor și în special telomerii – porțiuni de ADN repetitiv situat la capătul fiecărui cromozom liniar.

Telomerii protejează cromozomii de avarii, dar se micșorează o dată cu înaintarea în vârstă, până când celulele nu mai pot să se multiplice. Profesorul Ronald DePinho și colegii săi au manipulat enzima care reglează activitatea telomerilor, numită telomerază, și au obținut rezultate uluitoare. Șoarecii a căror enzimă a fost îndepărtată pe cale genetică au îmbătrânit prematuri, însă când enzima a fost înclouită, rozătoarele și-au resetat ceasul biologic.

„Ne așteptam la o încetinire sau o stabilizarea a procesului de îmbătrânire”, explică DePinho pentru BBC. „Însă am fost martorii unei inversări bruște a semnelor și simptomelor îmbătrânirii. Creierul animalelor a crescut, abilitățile cognitive au sporit, blana lor a prins un luciu sănătos, iar fertilitatea a fost la rândul ei regenerată”. Însă a fost vorba de șoareci, nu de oameni, iar aplicarea acestei metode și în lumea umană reprezintă o mare provocare. Telomeraza este asociată cu cancerul și se poate să existe și alte mecanisme implicate în procesul de îmbătrânire al oamenilor.

Numeroși oameni de știință cred că mitocondriile – material genetic aflat în interiorul celulelor, dar în afara nucelului – ar putea juca un rol mai important. Mitocondriile sunt „uzinele energetice” ale celulelor, însă generează totodată și substanțe chimice dăunătoare asociate cu procesul de îmbătrânire. Apoi intră în schemă și rolul jucat de radicalii liberi, atomi foarte reactivi care atacă organismul uman. Dar chiar și în acest context în care încă se adună piese pentru a descifra puzzle-ul îmbătrânirii, unii oameni de știință care testează deja tratamente anti-îmbătrinire pe oameni.

Un alt profesor din Boston, David Sinclair, de la Harvard Medical School, lucrează împreună cu colegii săi la dezvoltarea unor medicamente sintetice, mai exact a unor compuși care activează sirtuina (enzima asociată longevității). Studiile pe animale au arătat că acești compuși pot regenera sănătatea și speranța de viață a șoarecilor obezi, iar testele clinice pe oameni sunt în curs de desfășurare. Alături de aceste medicamente sintetice stă și resveratrolul, un ingredient aflat în vinul roșu, și împreună par să îngrădească consumul de calorii, care a fost asociat cu încetinirea procesului de îmbătrânire la animale.

Profesorul Tim Spector de la King’s College din Londra, care lucrează la rândul său la înțelegerea procesului de îmbătrânire, spune însă că scopul principal nu este extinderea duratei de viață la oameni, ci întărirea sănătății, prin combaterea artritei, a diabetului, a bolilor cardiace și a altor afecțiuni asociate cu îmbătrânirea. Apare apoi și problema clivajului dintre bogați și săraci, invocată de profesorul James Goodwind, de la organizația Age UK: „Va avea toată lumea acces la această tehnologie care le va oferi o viață mai sănătoasă și mai lungă, sau va fi limitată la cei bogați?. Sau cum le vor privi țările sărace ale lumii pe cele bogate, unde toată lumea trăiește mai bine și mai mult?”.

Voi ce părere aveți?

Citiți și:

De ce trăiesc mai mult ființele inteligente?

Ai vrea să-ți cunoști destinul genetic?

Copiii prefabricați ai viitorului. Când science fiction-ul devine realitate

Futurologul Michio Kaku: „Va trebui să părăsim Pământul la un moment dat, pentru că alfel vom muri

Foto: Flickr/berendbotje54

Tags:



6 comentarii

  1. Hai sa vorbim chestii !
    Chiar daca genomul uman a fost secventiat, sunt departe de a intelege functiile genelor. Pe vremuri exista dictonul: o gena > o proteina > o functie. Acum se stie ca dintr-o gena, prin splicing alternativ pot fi obtinute multiple proteine, iar functiile pot fi diferite in functie de tesut si perioada ontogenetica (in perioada embrionara o proteina poate avea alta functie decat la adolescenta sau la varsta adulta). Telomeraza este doar una din cheile imbatranirii. Insasi evolutia speciilor se bazeaza pe eliminarea indivizilor pentru a permite aparitia altora, cu noi caractere, gene, unele mai adaptate noilor conditii. Daca, printr-un accident o specie ar fi capatat o mutatie care ar fi facut-o nemuritoare dpdv biologic, ea ar fi disparut, pentru ca nu ar fi fost invulnerabila la alte agresiuni (pradatori, schimbari climatice etc.). Asadar trebuie sa ne asteptam ca mecanismele imbatranirii si mortii sa fie foarte adanc inradacinate in codul nostru genetic si al oricarei specii si probabil foarte greu de schimbat, orice schimbare antrenand si alte modificari biologice, adesea nedorite.

    • Mai bine ar fi sa se gaseasca solutii pentru bolile terifiante pe care nu am nici macar curajul sa le enumar aici. Boli care aduc atata suferinta si necaz.
      Sa mai lase deoparte cercetarile pentru intinderea chelii de pe fata si sa se concentreze la lucrurile cu adevarat importante si de folos.

  2. Adica daca pe mine ma conduc de 20 de ani niste imbecili tot aceiasi imbecili sa-i conduca pe copiii mei si pe nepotii mei.
    Doar daca se dau legi ca in USA si iau cate 200-300 de ani de puscarie fiecare din somitatile care ne-au condus. Atunci da.

  3. Pingback: Boabele de cafea intens rumenite produc antioxidanți valoroși » Think Outside the Box

  4. Pingback: Cea mai bătrână persoană din lume a murit la 114 ani. Câţi dintre noi avem şanse să trecem de 100 de ani? » Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger