La un an după ce mai multe ţări din America Latină au purtat discuţii privind alternative la interzicerea drogurilor, statul Uruguay a votat pentru permiterea producţiei, vânzării şi distribuţiei de canabis. Noua legislaţie a trecut de una din camerele parlamentului uruguayan şi este văzută drept “un experiment inovator”.
Dacă va trece şi de camera superioară a parlamentului, legislaţia va permite utilizatorilor înregistraţi de canabis să cumpere până la 40 de grame de canabis pe lună de la un farmacist, să crească până la şase plante la ei acasă sau să cultive până la 99 de plante ca parte a unui „club de canabis” care poate avea între 15 şi 45 de membri. În statul Uruguay există o creştere a infracţionalităţii pe fondul problemelor cu drogurile, în special cu cocaina, astfel că noua legislaţie speră să scoată piaţa deja existentă „la lumina zilei”, să o oprească de la a corupe toate palierele sociale şi să o facă, cel puţin într-o oarecare măsură, controlabilă. Doar cetăţenii acestei ţări vor beneficia de efectele noilor legi, nu şi turiştii.
„Măsura este luată pentru a reduce criminalitatea organizată şi a obţine o sursă nouă de venit pentru stat, din taxe”, consideră David Nutt, de la Imperial College din Londra, care apreciază mişcarea ca fiind similară celei luate de SUA în anii 1930, când au ridicat prohibiţia asupra alcoolului. Recent, două state americane au legalizat, la rândul lor, producţia şi distribuţia de canabis, iar Noua Zeelandă a creat o piaţă legală pentru droguri uşoare (de risc scăzut). „Mişcările făcute de statele americane Colorado şi Washington şi acum de statul Uruguay par să contravină unor tratate internaţionale privind drogurile, dar vor încuraja şi alte ţări latino-americane şi state americane să ia în calcul decizii similare”, consideră Alex Wodak, expert în medicină din Sydney, Australia. El consideră că aceste legislaţii noi apar pe fondul observării ineficienţiei măsurilor prohibitive de până acum, la nivel global: „Prohibiţia drogurilor a fost ineficientă, contra-productivă şi foarte scumpă”.
Sursa şi foto: New Scientist