Specii pe cale de dispariție: 1.000 de sturioni sălbatici au fost eliberați în Dunăre

1

Două dintre speciile de sturion din Dunăre au dispărut complet, iar celelalte patru sunt în pericol. Moratoriul pe 10 ani la pescuitul comercial al sturionilor (2006 – 2016) a avut oarecare efecte pozitive asupra populațiilor, dar a determinat și creșterea în amploare a pescuitului ilegal, aducând nisetrul la un pas de extincție.

 

NIS_6088

 

Cu ocazia Zilei Dunării de anul acesta, sărbătorită pe 29 iunie, compania Apa Nova, filieră a Veolia, a achizițonat și eliberat în Dunăre 1.000 de pui de păstrugă, pentru a susține populația de sturioni sălbatici din acest an. Potrivit lui Radu Suciu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, repopularea sturionilor este absolut necesară în condițiile în care Guvernul a oprit acum trei ani programul de repopulare, din lipsă de fonduri.

TOtB: Cât de importantă este acțiunea de repopulare a sturionilor cu 1.000 de păstrugi?

Radu Suciu: Eu cred că prin acțiunea de astăzi, Veolia dă un semnal că trebuie reluat programul de repopulare cu sturioni care a fost întrerupt în anul 2009. Deci în 2010, 2011 și 2012 nu au existat astfel de proiecte. Programul a fost gândit pentru 10 an – în fiecare an trebuia să ajutăm generația din anul respectiv să fie suficient de mare pentru ca atunci când sturionii se reîntorc în Dunăre pentru a se reproduce să poată face obiectul pescuitului industrial.

Au fost ani cu generații foarte slabe, continuă să fie. Mai ales la unele specii, cum este nisetrul. Nisetrul este aproape pe cale de dispariție, dacă nu continuăm programul de repopulare, nu vom mai avea nisetru. Suntem și noi de aici din țara asta și am înțeles că nu au fost bani, a fost criză, asta este o realitate. Pentru a veni în întâmpinarea acestei situații, noi am scris o propunere de proiect în 2011 pentru Programul Operațional de Pescuit (POP) care este finanțat din fonduri europene structurale, de o direcție specială din cadrul Ministerului Agriculturii. Propunerea vizează perfecționarea metodelor de populare a sturonilor în Dunăre în vederea alcătuirii unui proiect de reglementare europeană astfel încât, la fel ca și la anghilă, un alt pește migrator, să se poată face repopulări în Dunăre și alte fluvii folosind fonduri europene. În momentul de față acest lucru nu este permis, asta a făcut ca în 2006, 2007, 2008 și 2009, România să cheltuiască 4 milioane de euro ca să producă și să achiziționeze pui de sturioni pentru repopularea Dunării. Era un efort mare și sigur că am înțeles că nu a mai putut fi susuținut. Dar salutăm faptul că proiectul nostru a fost aprobat, Universitatea din Galați îl conduce, sperăm ca rezultatele acestui proiect vor folosi la fundamentarea unei propuneri de reglementare europeană care să permită continuarea acestui program de susținere.

Cât de periclitate sunt speciile de sturion din Dunăre?

Noi am avut în Dunăre șase specii de sturion, acum mai sunt patru, care sunt încă într-o stare acceptabilă. Cel mai periclitat este nisetrul. Sunt ani în care se prind doar câteva exemplare. În 2007 s-au prins numai masculi, atunci am fost nevoiți să folosim pești din 2006 pentru reproducere. E o situație critică. Este încurajator că am reînceput acest program de redresare, nu este prea târziu. Nu suntem ca Franța sau Germania unde a dispărut complet nisetrul din fluvii. Atât au pescuit până n-a mai existat deloc. Noi ne-am oprit la timp și am implementat acest program de susținere tocmai ca să construim generațiile care sunt slabe și nu pot suporta pescuitul industrial. Adică nu vin destui pești ca să poți și să prinzi, să faci comerț cu ei și să rămână și pești care să se reproducă.

La celelalte specii se vede un oarecare efect al acestui moratoriu. De exemplu, în acest an, monitorizarea morunilor se află în a cincea zi. Colegii mei au capturat deja peste 100 de exemplare de pui de moruni care s-au născut în Dunăre. Îi prind, îi marchează, îi fotografiază, iau probe de țesut pentru studiul nostru de genetica populațiilor, și, după cum se observă după aceste cinci zile, 2013 a fost un an cu o reproducere bună la morun. La celelalte specii nu știu, urmează să aflăm.

Sunt crescătoriile viitorul sturionilor?

Nu, crescătoriile nu sunt viitorul sturionilor sălbatici, sunt soluția pentru a da pieței peștii pe care îi dorește. Sunt soluția pentru consumatori, iar indirect ar putea să aibă un efect asupra sturionilor sălbatici, la acest capitol sunt păreri și pro și contra. Eu sunt precaut în a spune că e soluția finală. Putem avea crescătorii și populațiile sălbatice tot să dispară. Ca în Franța – ei nu mai au decât într-un singur loc, într-un singur râu, o relicvă din populația de sturion de Atlantic, deci crescătoriile în sine nu salvează sturionii, ci alimentează piața astfel încât, eventual, presiunea asupra populațiilor sălbatice ar putea scădea. Dar și asta ține de educație, oamenii trebuie să înțeleagă care e situația. Dacă oamenii nu ar mai cumpăra de pe piața neagră sturioni, atunci ar avea efect. Totul este la noi în cap, dacă noi nu înțelegem și nu ne decidem să le dăm și sturionilor o șansă, să nu îi omorâm, atunci ar avea efect, dacă nu înțelegem asta nu are niciun efect.

Păstrugile ajung la maturitate pe la 7-8 ani pentru femele și la 5-6 ani pentru masculi. Atunci produc caviar. România începe abia acum să construiască o industrie de producere a caviarului de crescătorie. Astă toamnă s-a vândut în premieră caviar de crescătorie la noi de la crescătoria din Goria, județul Tulcea. Prima dată noi am reprodus artificial morun în 2004, deci are o istorie relativ scurtă.

Care ar fi rata de surpaviețuire a sturionilor de crescătorie eliberați în Dunăre?

80-90% dintre ei probabil vor supraviețui. Asta este părerea mea. Ei sunt la o vârstă acum când nu au dușmani alții decât oamenii. Dacă oamenii undeva mai jos îi prind, îi pun pe grătar, nu avem ce să facem, dacă oamenii înțeleg că sturionii trebuie să plece în mare și să se reîntoarcă când sunt mari, când pot fi pescuiți, atunci vor scăpa. Alți dușmani nu au. Eu mai am speranța că dacă îi pescuiesc și văd că e o păstrugă așa mică de 1 an îi dau drumu înapoi. E iunie și încă se mai pescuiește scrumbie și păstruga mică poate să se mai prindă în plasele pescarilor.

Potrivit raportului „Comerțul ilegal cu caviar în Bulgaria și România”, care a fost realizat de WWF și TRAFFIC în perioada aprilie 2011- februarie 2012, pe baza a 30 de mostre de caviar colectate de la magazine, restaurante, din piețe, de la vânzători ambulanți și ferme de sturioni din diferite zone ale celor două țări, 4 din 5 mostre declarate de către vânzători ca provenind de la sturioni sălbatici (fiind, așadar, ilegale) s-au dovedit a fi de morun (Huso huso), specie de sturion ameninţată cu dispariția. Astfel, s-a confirmat că în România și Bulgaria încă se mai practică pescuitul de sturioni. Rezultatele raportului mai indică și faptul că regulile de etichetare impuse de Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES) nu sunt respectate în totalitate.

La rândul său, Asociația Salvați Dunărea și Delta cere protecție specială la nivel regional, prin includerea morunilor – cei mai vulerabili în acest moment, în Directiva Habitate 92/43 EC. Această soluție a dat roade în cazul sturionului adriatic și baltic pus sub protecție acum 20 de ani, speciile începând să se refacă. Potrivit SDD, cei trei ani rămași până la ridicarea moratoriului ar putea fi folosiți la stabilirea unui plan de acțiune pentru protejarea ulterioară a celor șase specii de sturioni prezenți în apele fluviale sau maritime de pe teritoriul României: cega, morun, nisetru, păstruga, viza și șipul. Dacă cega mai poate fi încă întâlnită, viza și șipul au dispărut din Dunăre iar celelalte 3 specii – morunul, nisetrul și păstruga sunt critic amenințate de pescuitul excesiv, îndeosebi pentru icre. Sturionii sunt pești indicatori foarte importanți, ei trăind la adâncime unde poluarea este cea mai persistentă. Pierderea lor pune în pericol ecosistemele acvatice din care provin.

Foto: Cristinistor.blogspot.com


Un comentariu

  1. Pingback: Ride for Life, Ride for Rivers | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger