SOS Lacurile Gheorgheni – Propunere de design

3

Campania “SOS Lacurile Gheorgheni” propune implementarea din 2014 a mecanismului bugetului participativ în afara cartierului Mănăștur din Cluj și încearcă să găsească cele mai bune posibilități de amenajare a zonei lacurilor. În momentul de față există o primă propunere de design a bugetului participativ în Mănăștur, disponibil mai jos într-un prim draft la care cetățenii sunt invitați să vină cu sugestii și critici pentru îmbunătățire. Deocamdată, designul acceptat în linii majore de primărie este o bază de discuții pentru un grup informal constituit în jurul bugetului participativ. Însă input poate veni din cât mai multe direcții pentru a crea un design de politici publice cât mai colectiv și consensual. Bugetul participativ a fost acceptat de către primărie în contextul unei petiții colective pe care o găsiți aici. Detalii cu privire la buget participativ găsiți pe CriticAtac.

 

 

Designul de față este o propunere de politică publică pentru implementarea din anul 2013 a bugetului participativ (BP) ca experiment-pilot în cartierul Mănăștur, în urma unei Hotărâri de Consiliu Local.

Definiție: Bugetul participativ este un instrument care permite cetățenilor din diverse cartiere să discute modul în care sunt alocate o parte din taxe și impozite și să decidă prioritățile de investiții. Mai mult decât consultare cetățenească, BP presupune decizie directă cu privire la bugetul de investiții al orașului. În cadrul BP, municipiul e împărțit în mai multe sectoare. Cetățenii se întâlnesc periodic în școli, primării de cartier, spații publice deschise. Pe baza unui buget alocat în fiecare zonă, cetățenii deliberează, prin vot sau consens, asupra propunerilor de investiții publice necesare în cartierul în care locuiesc. Cetățenii își aleg delegați care discută detaliile tehnice ale implementării proiectelor cu funcționari municipali, experți, consilieri locali, primar. Apoi, se formează comitete de monitorizare a proiectelor alese. Sumele alocate sunt invers proporționale în raport cu calitatea vieții din cartiere.

Condiții de funcționare: Bugetul participativ depinde de patru condiții: un sprijin puternic din partea primarului și consiliului local, o societate civilă dispusă să participe la dezbaterile publice, un mediu politic care își manifestă sprijinul pentru experimente democratice și, cel mai relevant, un buget minimal de investiții, care să permită finanțarea proiectelor selectate de cetățeni.

(Detalii în Brian Wampler, A Guide to Participatory Budgeting, în Anwar Shah (ed.), Participatory Budgeting, The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank, Washington, 2007, pp. 21-45)

Scop: BP vizează împuternicirea cetățenilor cu obiectivul de a democratiza mai larg modalitatea de a lua deciziile și promovează participarea publică la nivel de cartier cu țelul de a crește calitatea vieții în oraș. Alte ținte sunt descentralizarea deciziei, incluziunea a cât mai multe categorii de cetățeni la formularea de politici publice și transparența decizională.

Situația actuală: Implicarea cetățenilor în dezbaterile cu privire la prioritatea unor investiții publice este semnificativ redusă. De regulă, informarea cetățenească are loc prin mass-media, după ce decizia cu privire la o investiție publică este luată. Consultările, atunci când au loc, se desfășoară la nivel central, în Sala de Sticlă a Consiliului Local, la orele amiezii și nu, după-amiaza, la nivel de cartier. Lipsa transparenței decizionale și a implicării civice mai largi poate conduce în anumite situații la distribuirea bugetului prin mecanisme clientelare sau corupte.

Scurt istoric al BP la Porto Alegre: BP a început să fie experimentat în 1989, la Porto Alegre, în Brazilia și de atunci s-a răspândit, în diverse variante, în câteva sute de orașe din lume. La Porto Alegre (1,5 milioane de locuitori), după câțiva ani s-a ajuns la o participare de câteva zeci de mii de locuitori, iar sumele alocate în acest proces au ajuns la cca. 200 de milioane de dolari. Întrunirile se țin în diverse cartiere ale orașului timp de trei luni în care cetățenii decid prioritățile de investiție (de la canalizare la transport). Se decid câte doi delegați pe cartier care participă în următoarele 5 luni la întâlnirile Consiliului Bugetului Participativ din cadrul primăriei pentru a stabili distribuția bugetului la nivelul orașului, apoi propun primarului o formulă de buget care poate fi respinsă prin veto (nefolosit în istoria BP la Porto Alegre). În urma veto-ului bugetul e retrimis pentru amendare, dar amendarea poate fi refuzată de Consiliu (compus din cetățeni aleși, funcționari, reprezentanți ai unor asociații de locatari, ai unor sindicate etc.) printr-o majoritate de două treimi. Statisticile primăriei au arătat că în 1996, de exemplu, 100.000 de cetățeni au participat la dezbaterile legate de buget, adică 8% din populația adultă. Dacă o treime din populație trăia în condiții precare sau în mahalale (favelas), în urma implementării BP cifrele au fost spectaculoase: anual se asfaltau în cartierele sărace 20-25 de km, 98% dintre locuitori au apă curentă față de 75% în 1988, canalizarea a crescut de la 46% la 98%, asistența locativă a crescut de 15 ori, numărul școlilor publice a crescut de 3 ori într-un interval de 12 ani. Apoi, cercetătorii au constatat că nu există o inegalitate semnificativă de gen, de rasă sau de educație în participarea la deliberări. De exemplu, dacă în consiliul local din Porto Alegre doar 10% erau femei în anii 1990, în consiliul bugetar femeile erau alese în proporție de o treime.

Sumă propusă: 5 milioane de euro (cartier Mănăștur), 5 locații. Suma disponibilă pentru o secțiune din Mănăștur variază în funcție de propunerile cetățenești de investiții și de implicarea comunitară, însă pragul minim nu coboară sub 0.5 mil. euro, după cum pragul maximal nu trece de 1.5 mil. euro.

Posibile domenii de buget: spațiu public, educație, cultură, asistență socială, protecția mediului, agricultură urbană etc. Într-un proiect experimental, se pot încuraja investiții doar pe anumite felii de buget (ex: amenajări de spații publice), care prin natura lor sunt mai vizibile și mai puțin tehnice, de care se pot bucura mai multe tipuri de public, care pot fi promovate cu o îndemânare sporită și care pot încuraja pe viitor o participare comunitară solidă.

Beneficiari: clujenii din Mănăștur.

Principiile designului de BP pentruproiectul-pilot din cartierul Mănăștur sunt:

1. devoluțiunea (trecerea unui drept de la o persoană la alta, de la instituții centralizate la instituții dispersate);

2. supraveghere și coordonare centralizată (pentru a preveni atomizarea);

3. focusare pe „colonizarea” puterii statului printr-un control democratic sporit al instituțiilor locale, nu pe voluntarism civic.

Obiectivele majore ale designului propus sunt:

1. rezolvare mai eficientă a problemelor sociale care apar la nivelul vieții de cartier;

2. echitate și incluziune socială a unor categorii de public care nu apar în dezbaterile publice și nu sunt învestite de autorități, mediul de afaceri și mass-media ca „societate civilă”

3. participare largă și în profunzime a cetățenilor  comparativ cu participarea la vot

(Detalii cu privire la principii și obiective în Archon Fung, Erik Olin Wright, Deepening Democracy: Innovations in Empowered Participatory Governance, în Politics & Society, Vol. 29, No. 1, March 2001, pp. 5-41).

Training funcționari primărie: Principii de bază ale BP și modalități de implementare în cartierul Mănăștur: ianuarie-februarie (2-3 întâlniri)

Informare:

– Popularizarea BP în mass-media prin a. prezentarea de către reprezentanți ai primăriei a funcționării BP în Mănăștur în diverse dezbateri televizate și luări de poziție și b. preluarea de spațiu editorial în platforme on-line și lansarea unor sondaje în cadrul unor articole cu privire la prioritățile cetățenilor de investiție (pentru a suplini lipsa de timp a unor rezidenți de a participa la dezbaterile organizate în școli sau pentru a da un feed-back mai amplu la dezbaterile publice).

– Realizarea de afișe pentru panouri publicitare cu data și locația pe autobuze care trec prin Mănăștur (exterior și interior).

– Fluturași în poștă cu minute ale dezbaterilor și cu anunțarea următoarei ședințe publice (ianuarie-decembrie).

– Site buget participativ (filmări, proces verbal al ședințelor, propuneri și sugestii etc.).

Locații: 5 școli din cartierul Mănăștur (săli de sport), care să fie reprezentative pentru 5 zone distincte din Mănăștur și să reprezinte cu aproximație 20.000 de locuitori (totalul rezidenților mănăștureni este de aproape 100.000). Sălile de sport ale școlilor pot fi alternate cu alte spații deschise sau închise propuse ca prioritare pentru investiții.

Calendar de activități pentru facilitarea participării publice: actorii implicați în dezbateri sunt cetățeni din cartierul Mănăștur, funcționari ai primăriei, primar, viceprimari și consilieri locali, „activiști” (asociații de locatari, ONG-uri, grupuri informale), specialiști independenți, jurnaliști etc.

– Februarie: 1 întâlnire cu președinții asociațiilor de locatari din Mănăștur și alți cetățeni interesați la care se face cunoscută implementarea BP, mecanism pe care președinții îl popularizează în cadrul unor ședințe de bloc (actori implicați: cetățeni + primar + reprezentanți ai comisiei de buget din cadrul consiliului local și funcționari ai primăriei).

– Martie: cetățenii prezenți la ședințele de bloc sunt încurajați să vină cu propuneri și priorități de investiții publice (actori implicați: cetățeni).

– Aprilie: 1-2 întâlniri la nivelul fiecărei școli în cadrul căreia sunt prezentate pe scurt principiile pe baza cărora se adoptă bugetul local, dar și obiectivele BP și se fac cunoscute de către cetățeni propunerile pentru prioritățile de investiții (actori implicați: cetățeni + primar + consilieri locali + funcționari ai primăriei + reprezentanți de ONG-uri + mass-media).

– Mai: 1 întâlnire de analiză în linii generale a costurilor propunerilor și luarea deciziei cu privire la prioritățile propuse prin consens sau vot + alegerea a doi delegați la fiecare școală (actori implicați: cetățeni + primar + consilieri locali + funcționari ai primăriei + reprezentanți de ONG-uri + mass-media).

– Iunie: Balul Mănășturului (La Terenuri, în cadrul TIFF sau eveniment separat de festival): Delegații cetățenilor și reprezentanți ai primăriei fac cunoscute unor tipuri diferite de public prezent la un eveniment cultural prioritățile de investiție ale cetățenilor.

– Septembrie – Noiembrie: 1-2 întâlniri lunare ale delegaților cu Comisia de Buget a primăriei pentru a detalia costurile proiectelor propuse (actori implicați: delegați + funcționari + consilieri locali) și pentru a monitoriza procedurile cu privire la concursurile de proiecte și licitațiile.

– Decembrie: propunerile transformate în HCL-uri sunt prezentate succint de delegați la o ședință de Consiliu Local, unde ele sunt votate de Consiliu (actori implicați: delegați + primar + consilieri locali + funcționari ai primăriei + mass-media).

– Ianuarie 2014: în cazul refuzului Consiliului Local de a vota favorabil propunerile din cadrul BP, proiectele se întorc pentru amendare în cadrul comisiei de buget participativ, întregită cu delegații din cartierul Mănăștur (10). În cazul refuzului de amendare a propunerilor cu o majoritate simplă, prioritățile bugetare decise în cadrul BP  sunt votate de Consiliul Local.

– Ianuarie-decembrie 2014: monitorizarea investițiilor de către delegați și, în cazul înregistrării unui succes de participare și implicare, reluarea procesului de bugetare participativă la nivelul întregului oraș cu 25% din bugetul de investiții al Clujului.

Necesar personal primărie pentru funcționarea BP:

– Funcționari și consilieri din comisia de buget a primăriei care participă constant la întâlnirile cu cetățenii în cartiere și apoi cu delegații – 5-10 persoane

– Echipa de mediatizare și PR (informare, procese verbale ale întâlnirilor, mobilizare etc.) – 3 persoane

– Specialiști departamentali care participă variabil, în funcție de problemele discutate de cetățeni – 5-10 persoane

– Departament tehnic: sonorizare, filmare etc. – 3 persoane

Luarea deciziei: Cetățenii sunt încurajați ca deciziile de prioritizare a bugetului să se ia printr-un acord consensual. Propunerile care nu se bucură de o susținere momentană mai largă nu sunt respinse, ci li se lasă posibilitatea de a fi luate în calcul în alți ani de implementare a BP ori sunt înaintate primăriei pentru a găsi finanțări alternative. În cazul unui dezacord este încurajat votul cu majoritate simplă al cetățenilor de cel puțin 16 ani. Accentul este pus nu doar pe rezultate, ci pe procesul în sine al auto-educării pentru a înțelege cum funcționează gestiunea bugetului ori democrația la nivel local în condițiile asimetriilor de putere existente în societatea românească.

O variantă alternativă de stabilire a priorităților bugetare, dar și a unor proiecte de mici dimensiuni la nivel de cartier este notarea priorităților în funcție de propunerile cetățenești pe o scală de la 1 la 10. În funcție de fondurile disponibile sunt alese proiectele sau prioritățile selectate în funcție de capitolul bugetar (dacă nu sunt prezentate proiecte detaliate) cu cel mai mare punctaj.

Probleme în implementarea BP. Având în vedere că propunerea vizează chiar la nivelul proiectului-pilot cel mai complex exercițiu de democrație participativă locală din spațiul românesc, câteva contradicții devin vizibile:

– Presiunea politică și clientelară pentru un status quo care facilitează decizia ierarhică, în spatele ușilor închise, în avantajul purtătorilor de capital și al unor interese de afaceri puțin vizibile.

– Tendința civică de a formula nevoile în termeni mai puțin generali, de probleme comune, și înclinația de a aduce în prim plan probleme personale.

– Frustrarea legată de posibile așteptări și lipsa unor rezultate imediate.

– Complexitatea gestionării bugetului, mai ales în termenii unei participări multiple și diverse a unor grupuri de cetățeni și a unor indivizi cu statute sociale inegale, cu un limbaj și un background educațional diferite.

– Lipsa încrederii că decizia politică poate fi influențată într-un stat recunoscut pentru practicile sale corupte și clientelare sunt fatalități care devin un impediment major în implementarea BP.

– Apatia administrativă cauzată de mobilizarea în afara orelor de program la întrunirile de cartier.

– Participanții auto-delegați care iau decizii la nivel de micro-cartier nu au aceeași legitimitate, mai ales dacă vin în număr mic, ca reprezentanții lor politici care au fost delegați prin vot democratic.

– Legitimitatea mecanismului poate fi fracturată și de influențarea deciziei de lideri parohiali carismatici sau de politicieni ori administrație care pot manipula prioritățile cetățenilor.

– Participarea la firul ierbii nu înseamnă în mod necesar decizii inclusive ori juste, luate în colaborare, eventuala pretenție că simpla deliberare rațională ar diminua semnificativ conflictele structurale din societatea românească și stratificarea ei accentuată fiind reducționistă.

Facilitare și monitorizare externe primăriei:

– Capacitare a structurilor asociative la nivel de cartier și încurajarea formării de grupuri informale care să încurajeze participarea și monitorizarea unor proiecte alese de cetățeni și delegați.

– Implementarea mai puțin accidentată a procesului prin intermediul ONG-urilor care pot interveni în pregătirea mobilizării prin activități de coaching, medierea întâlnirilorși prin informarea cetățenilor cu privire la întâlnirile de cartier și rezultatele lor (ex: site BP realizat de un ONG).

– Implicarea cadrelor didactice și a studenților din UBB și din alte universități în cercetări calitative și cantitative de monitorizare a feedback-ului participanților, dar și al neparticipanților (ex: studiu rezultat în urma unui seminar și a unor practici de teren realizat de studenți ai Facultății de Științe Politice, Sociologie sau Studii Europene sau încurajarea participării voluntare a unor universitari sau a unor persoane cu pregătire de specialitate, rezidenți sau nu în Mănăștur, cu statut de experți independenți, care indică gradul de pragmatism al proiectelor propuse de cetățeni și posibilitatea implementării unor proiecte în condițiile unui buget limitat).

Concluzii: Bugetul participativ este un mecanism care permite cetățenilor să nu fie doar informați și consultați cu privire la gestiunea unei părți din investițiile orașului, ci să decidă ei înșiși care sunt prioritățile de plasare a unor fonduri disponibile. În ciuda complexității mecanismului care presupune mobilizare largă, consultare anevoioasă pe alocuri și dezbateri în contradictoriu, mediul deliberativ creat poate conduce la afirmarea unor idei noi și creative cu privire la gestiunea resurselor orașului și o supraveghere mai atentă asupra unor fonduri susceptibile a fi utilizate defectuos din cauza unor proceduri netransparente și din cauza lipsei unor strategii incluzive de responsabilizare socială.


3 comentarii

  1. Nu văd nimic in acest articol despre lacuri. Mai bine îi spuneai Bugetul Participativ.

    Eu vreau să mă dau cu caiacul pe lacul ăla. Am văzut că pe Lacul 3 se fac şi concursuri de pescuit pentru pensionari organizate de primărie. Cine nu are ambarcaţiune îţi poate face una din PET-uri. Ştiu Doho că ţie îţi plac PET-urile. Nu glumesc cu privire la barcă.

  2. Gigel, propunerea e cu privire la proiectul-pilot de buget participativ din cartierul Mănăștur din 2013.

    Nu mă întreba de ce Emil Boc a zis să fie început în Mănăștur experimentul pentru că nu știu. Primăria a acceptat bugetul participativ în urma unei petiții colective. Cei din grupul informal „SOS Lacurile Gheorgheni” sperăm ca inițiativa din Mănăștur să fie de succes și facem mici presiuni ca bugetul participativ să fie extins la nivelul întregului Cluj, implicit pentru zona lacurilor. Acea zonă ar putea deveni, în anumite condiții, unul dintre cele mai importante spații publice ale Clujului, hehe, cu bărci din peturi sau nu, în loc de cărucioare din mall aterizate în lac. În curând o să avem o expo la Cărturești cu proiecte ale studenților la arhitectură de amenajare a zonei. Keep in touch pe chestia asta!

    Ce e mai sus e doar un prim draft, o propunere de proiect-pilot, să vedem ce iese la final pentru că sunt multe filtre (asociații, funcționari, consiliu local, primar etc.).

  3. Pingback: În căutarea spațiului pierdut | Slicker

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger