Mică, verde, agilă și extrem de activă, astfel este caracterizată șopârla anole, devenită obiect de studiu pentru specialiștii care au reușit să descifreze secvențe din genomul său. Studiul ar putea lămuri cum au evoluat genomul uman, mamifer și reptilian de la ruperea mamiferelor de reptile, acum 320 de milioane de ani.
Cercetarea a fost publicată în 31 august, în Nature, o publicație specializată pe teme legate de natură și evoluția acesteia. Șopârla anole (pe numele său științific Anolis carolinensis) este originară din sud-estul SUA și este prima specie de reptilă târâtoare în cazul căreia s-a reușit descifrarea, ordonarea și reasamblarea genomului. Peisajul genetic al reptilelor a fost prea puțin explorat până acum, oamenii de știință aplecându-se asupra descifrării genomului în cazul mamiferelor.
Cum au ajuns șopârlele atât de diverse? s-au întrebat oamenii de știință, care speră ca de acum încolo să poată găsi răspuns acestei întrebări, dar și altora, inclusiv legate de genomul uman și de evoluția per total a vertebratelor. Totodată, studiul micuței anole a arătat capacitatea de adaptare a șopârlelor, în funcție de teritoriul pe care ajungeau să trăiască. Șopârlele anole sunt comparate de specialiști cu cintezele lui Darwin, ca nivel de adaptabilitate și evoluție, dar au în plus faptul că, în cazul lor, aceeași evoluție s-a întâmplat de mai multe ori, în locuri diferite, în paralel chiar.
Sursa și foto: Science Daily