În localităţile cuprinse în siturile de importanţă comunitară Făgetul Clujului – Valea Morii, Poienile de la Şard şi Someşul Mic, majoritatea populaţiei nu ştie de existenţa ariei protejate, arată un sondaj de opinie. Acesta relevă că situaţia nu este mai bună nici la nivelul altor localităţi afectate, numai 11% dintre locuitori auzind despre Reţeaua Natura 2000; dintre respondenţii care locuiesc într-un sit, numai 28% ştiau despre acest lucru.
Foto: Dan Dinu
Asociaţia „Apáthy István Egyesület” a început la 1 iulie 2013 proiectul “Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanţă comunitară ROSCI0074 – Făgetul Clujului – Valea Morii, ROSCI0356 – Poienile de la Şard şi ROSCI0394 – Someşul Mic”, al cărui obiectiv este protecţia biodiversităţii şi a patrimoniului natural în trei arii de importanţă comunitară, toate aflate în zone periurbane ale judeţului Cluj. Una din activităţile majore ale proiectului va consta în derularea unei campanii de informare şi conştientizare privind patrimoniul natural al siturilor vizate.
În octombrie 2013, compania Agenda Setting a realizat un sondaj de opinie în rândul elevilor, populaţiei adulte şi a factorilor interesaţi de pe teritoriul ariilor naturale protejate despre atitudinea generală faţă de natură şi arii protejate, cât şi despre cunoştinţele şi gradul de conştientizare cu privire la existenţa ariei protejate. Scopul a fost identificarea nivelului actual de cunoaştere a ariilor protejate, urmând ca cercetarea să fie reluată la finalul perioadei de implementare a proiectului. Eşantionul a cuprins 560 de persoane (420 de elevi, 100 de cetăţeni și 40 de factori interesaţi) din următoarele localităţi: municipiul Cluj-Napoca, comuna Floreşti, comuna Ciurila, comuna Feleacu, comuna Săvădisla, comuna Baciu, municipiul Dej, comuna Mintiu Gherlii, comuna Mica şi municipiul Gherla.
La nivelul întregii populaţii chestionate, 54% se consideră informaţi sau foarte informaţi despre problemele de mediu/natură. Aproape 350 din 560 de locuitori (62%) declară că nu ştiu de existenţa ariei protejate din localitatea în care trăiesc/în care îşi desfăşoară activitatea. Aproximativ 1 din 3 locuitori spune că ştie de existenţa ariei protejate, dar doar o mică parte din ei îi ştie numele. În rândul elevilor, 85% dintre ei au auzit de termenul de “arie naturală protejată”, dar numai aproximativ jumătate ştiu câteva lucruri sau foarte multe lucruri despre ariile naturale protejate. Chiar dacă sunt familiarizaţi cu termenul, majoritatea elevilor nu au informaţii referitoare la faptul că localitatea lor de provenienţă este cuprinsă într-o arie protejată (61,4%). Referitor la denumirea ariei protejate, marea majoritate a elevilor a declarat că nu cunoaşte numele ariei din localitatea lor (84,5%). Doar 8 elevi au ştiut că trăiesc pe raza Ariei Protejate Făgetul Clujului, Valea Morii, Poienile de la Şard sau Someşul Mic. Chiar dacă au aflat despre aria protejată numai în momentul chestionării, aproximativ 80% dintre ei o consideră un lucru pozitiv.
În ianuarie 2014, în cadrul proiectului începe campania de informare şi conştientizare în mai multe şcoli; importanţa acestei activităţi reiese şi din faptul că, în conformitate cu rezultatele sondajului, 1 din 3 elevi nu a putut numi un animal protejat, respectiv 1 din 4 elevi nu a putut numi o plantă ocrotită de pe raza localităţii de provenienţă. Chiar şi în cazul elevilor care au numit plante şi animale considerate ocrotite, printre speciile enumerate nu se regăsesc cele specifice ariilor naturale vizate de acest proiect. Speciile menţionate de elevi sunt animale sălbatice: căprioara, lupul, porcul mistreţ sau capra neagră, sau domestice: câinele, pisica, calul sau vaca. 19 elevi au spus că nu există animale rare sau ocrotite în localitatea lor, iar alţi 10 elevi au numit unicornul şi alte animale exotice. (De fapt, statuia animalului mitic apare pe castelul Kornis din Mănăstirea, deci e posibil să existe o legătură între unicornii de acolo şi apariţia lor în răspunsurile elevilor.) 114 elevi din 420 nu au putut numi plante ocrotite sau rare din localitatea lor, 57 elevi au numit floarea de colţ (care este ocrotită, dar nu trăieşte în localităţile amintite), 24 au indicat nume de flori în general, iar 19, trandafirul. 13 elevi au declarat că nu există plante ocrotite în localitatea lor.
70% dintre factorii interesaţi – adică persoane selectate din rândul primarilor, viceprimarilor, consilierilor locali, proprietarilor de terenuri de pe teritoriul ariilor protejate vizate, reprezentanţilor asociaţiilor de fermieri, de vânătoare şi de pescuit sau ai organizaţiilor neguvernamentale de protecţia mediului din unităţile administrativ–teritoriale pe raza cărora se întind ariile protejate – se consideră informaţi în legătură cu ariile protejate, dar 2 din 3 persoane nu au întâlnit niciodată termenul „Reţeaua Natura 2000”. Aproximativ 57% dintre factorii interesaţi ştiu că în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea există o arie protejată, dar mai puţin de jumătate dintre ei îi cunosc denumirea. Există interes pentru menţinerea ariilor protejate în localităţile ţintă, dar mulţi dintre responsabilii locali nu dispun de informaţii complete/corecte cu privire la ariile protejate. Cred că agricultorii ar putea pierde bani prin includerea terenurilor acestora în ariile protejate şi că se va aplica în comunităţile ţintă interdicţia de a tăia lemne din păduri. Totodată, peste 80% dintre factorii interesaţi sunt de părere că existenţa ariei protejate în comuna/oraşul în care locuiesc reprezintă un beneficiu pentru aceste comunităţi.
55% dintre locuitori se consideră deloc sau foarte puţin informaţi despre problemele de natură/mediu. Aproximativ 1 persoană din 4 ştie că pe raza localităţii de domiciliu se găseşte o arie protejată. Doar puţin peste jumătate dintre ei spun că îi cunosc numele. Interesul pentru a menţine delimitarea ariei protejate în localitate este foarte mare în rândul locuitorilor, aceştia declarând în proporţie de aproximativ 85% că îşi doresc acest lucru. Majoritatea locuitorilor consideră că existenţa ariei protejate în localitate este mai degrabă un lucru pozitiv şi doar 3 din 100 de locuitori consideră că ar fi un lucru negativ.
Informaţiile locuitorilor cu privire la ariile naturale protejate sunt în mare măsură incomplete/ incorecte. Fiind solicitaţi să numească un animal ocrotit/rar, respectiv o plantă ocrotită/rară din localitate/aria protejată, cei mai mulţi dintre locuitori nu a reuşit să ofere un răspuns concret. Atunci când au făcut-o, cel mai des au menţionat căprioara (20 de persoane) şi mistreţul (11 persoane), iar dintre plante pomii fructiferi (6 persoane), diverse flori (6 persoane) sau bradul (4 persoane). Referitor la posibilitatea de a construi în arie protejată, majoritatea locuitorilor (68 din 100 de persoane) consideră că nu se va mai putea construi nimic, 66 de persoane din 100 consideră că industria va fi interzisă în zonă o dată cu delimitarea ariilor protejate.