Şomajul duce la 45.000 de sinucideri într-un an

0

O cercetare publicată recent The Lancet Psychiatry arată că, între 2000 şi 2011, au fost înregistrate anual în lume circa 45.000 de sinucideri, asociate lipsei locurilor de muncă. Autorii studiului de la Universitatea Spitalului Psihiatric din Zurich, Elveţia, spun că guvernele ar trebui să ia măsuri de reducere a şomajului, pentru a reduce numărul sinuciderilor pe care le cauzează.

 

800px-Unemployed_men_queued_outside_a_depression_soup_kitchen_opened_in_Chicago_by_Al_Capone,_02-1931_-_NARA_-_541927

 

Cercetarea a avut la bază date din baza Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate, precum şi de la Fondul Monetar Internaţional, iar echipa a analizat informaţiile legate de sinuciderile din 63 de ţări, în intervalul 2000-2011. Din cele 233.000 de sinucideri înregistrate anual în intervalul studiat, 45.000 au fost corelate cu lipsa locurilor de muncă. În toate aceste ţări din patru mari regiuni ale lumii, s-a constatat o creştere cu 20-30% a numărului de sinucideri în cei 11 ani avuţi în vedere.

Una dintre observaţii vizează creşterea numărului de sinucideri asociate şomajului imediat după declanşarea crizei economice: dacă în 2007 s-au constatat 41.148 de sinucideri, în 2009 au avut loc 46.131 sinucideri unde lipsa unui loc de muncă a jucat un rol crucial.

Studiul mai notează că rata sinuciderii creşte în cele şase luni e dinaintea vârfului de creştere a ratei şomajului şi că acesta din urmă afectează în mod egal femeile şi bărbaţii. “Mai mult, datele noastre sugerează că nu toate pierderile slujbelor au efecte egale, impactul crescând în ţări unde şomajul este atipic,” arată cercetătorii elveţieni. “Este posibil ca o creştere neaşteptată a şomajului să atragă un nivel mai ridicat de frică şi nesiguranţă decât în ţările cu niveluri mai ridicate de şomaj, pe perioade mai lungi.”

Sinuciderile din motive asociate crizei economice sunt însă doar “vârful aisbergului,” mai arată specialiştii. Pentru a înţelege mai bine legătura dintre şomaj şi sinucidere, este nevoie de o mai bună înţelegere a “manifestărilor psihologice ale condiţiilor economice nefavorabile,” cum ar fi stresul, anxietatea, depresia, abuzul de alcool, conflictele familiale şi căderile nervoase.

Sursa: Medical News Today

Foto: Bărbaţi şomeri la coadă la supă gratuită, în Chicago 1931. Sursa: Wikimedia

Puteţi citi şi:

Ţările care oferă angajaţilor cele mai bune condiţii

Un orăşel din Sardinia îi plăteşte pe şomeri să plece


Leave A Reply