Soluţii creative pentru reciclarea deşeurilor electronice

Din cele 500.000 de tone de resturi electronice pe care le colectează anual, o organizaţie din Cehia expune azi la Bucureşti câteva din rezultatele unor designeri puşi în faţa unor munţi de circuite, tastaturi, baterii şi computere vechi. Ce se poate face din cabluri, componente sau telefoane stricate puteţi vedea la Atelier 35, începând cu astă-seară, de la ora 19. Dacă ajungeţi la deschidere, puteţi juca scrabble cu piese din taste reciclate.

de Andra Matzal

În multe din noile forme de relief galactic “gunoifere”, pe care NASA se străduieşte să le rezolve acum prin dezvoltarea unei tehnologii laser, se regăsesc nenumărate rămăşiţe ale vechilor obiecte electronice aruncate fără discernământ. Copiatoare, frigidere, maşini de spălat, calculatoare plutesc deasupra Pământului, iar politicile de reciclare actuale mai au mult până să-şi dovedească eficienţa în spaţiu. Însă, pentru ca deasupra noastră să planeze din ce în ce mai puţine deşeuri, putem începe prin aruncarea bateriilor consumate în locuri speciale sau prin transformarea laptopurilor deja „antice” în resurse. Până la urmă, putem începe printr-o regândire a abordării: dacă ne-am referi la ceea ce numim deşeuri ca la materiale refolosibile, lucrurile ar arăta mult mai bine, cel puţin la scară mică.

Trash Made, expoziţia organizată de Centrul Ceh în colaborare cu REMA System, o oranizaţie non profit din Cehia specializată în colectarea e-deşeurilor, este o astfel de încercare, de a găsi noi întrebuinţări pieselor de ceramică, tastelor de telefon şi tuturor componentelor de care ne debarasăm, de obicei, fără prea mare discernământ. Aşa se face că la Atelier 35 sunt expuse – o parte din ele, spre vânzare – ceasuri perfect funcţionale din cabluri, coliere din rămăşiţele vechilor cabine de telefon, animăluţe decorative din sârme de cupru sau materiale de protecţie, bijuterii din plăci de circuite integrate. „Am început să ne gândim cum putea promova reciclarea şi în rândul oamenilor mai puţin obişnuiţi cu aceste practici. Cei interesaţi se informează oricum despre reciclarea produselor electronice, însă pentru publicul larg am hotărât să lansăm un proiect artistic, pentru a le arăta cum pot fi folosite vechile aparate pentru a genera obiecte noi,” spune Lenka Drapalova, managerul de proiect Trash Made organizat de REMA. Nu numai că toate aceste obiecte noi, realizate de trei artiste din Cehia, arată extrem de convingător, făcându-te să te întrebi ce ai mai putea demonta prin casă, dar ele sunt însoţite fiecare de câte o poveste. „Chiar şi cele pe care le vindem sunt însoţite de un bileţel, pe care este descrisă istoria lor personală: ce obiecte au fost folosite, cum au fost reciclate materialele ş.a.m.d.,” explică Lenka. Cele mai multe materiale folosite pentru obiectele Trash Made sunt luate din “colecţia” de e-gunoaie REMA, o parte dintre ele provenind din fabricile producătoare de subansamble, bucuroase să scape de rebuturi.

Instalaţiile Trash Made au avut mare succes la DESIGNBLOK, cel mai important show de design din Praga, iar expoziţia de la Bucureşti este prima organizată în afara ţării. Anna Kozova, unul dintre designerii care, de câţiva ani, reciclează deşeurile electronice în obiecte de artă sau decorative, crede că “ar trebui să se producă obiecte electronice care să ţină o viaţă, dat fiind că în ultima vreme toată lumea vinde produse care durează un an. Chiar dacă ar fi mai scumpe, cred că electronicele ar trebui să aibă o viaţă mai îndelungată, în ciuda presiunilor exercitate de companiile care vor să vândă cât mai multe obiecte. Cu cât ne cumpărăm mai multe obiecte, cu atât producem mai mult gunoi.” Specializată în designul instrumentelor chirurgicale, Anna face şi desface de câţiva ani cam orice obiect prin care circulă electricitate, în căutarea unor materiale şi soluţii de reciclare cu output estetic.

Trash Made însă nu este decât o fracţiune din activităţile REMA Systems, care, potrivit lui Milos Polak, se ocupă de colectarea a 5% din e-deşeurile produse anual în Cehia.  “Într-un an, Cehia produce aproximativ 100.000 de tone de gunoi, din care noi colectăm 500 de tone. 80% din această cantitate o reprezintă echipamente de birou, copiatoare, calculatoare, telefoane mobile şi altele, pe care noi le strângem prin aproape 600 de puncte de colectare, ce ţin de municipilaitate,” detaliază Milos, care astăzi se va întâlni la Centrul Ceh cu organizaţii din România, specializate în reconversia deşeurilor electronice. Toate deşeurile colectate sunt apoi trimise la centrele de reciclare, unde fie sunt dezmembrate manual de angajaţi cu dizabilităţi, fie intră pe liniile de reciclare mecanică. În ceea ce priveşte soluţiile eficiente, care ar putea duce la un mai bun management individual în reciclarea electrocasnicelor, Milos crede că “ar trebui început din şcoli, unde copiii sunt foarte receptivi. Ar trebui, de asemenea, să existe mult mai multe puncte de colectare, deoarece oamenii sunt cam leneşi. Conform studiilor, un om nu este dispus să meargă mai mult de un kilometru până la un punct de reciclare.”

Rene Kubasek, directorul Centrului Cultural Ceh, se vede însă nevoit să încalce aceste statistici la Bucureşti, unde centrele de colectare sunt extrem de puţine. “Reciclez, dar cu probleme. La Centrul Ceh, colectăm gunoiul, pe care îl transportăm apoi la centrele de colectare. Ceea ce nu e tocmai ecologic, pentru că folosim maşina pentru a le duce la destinaţie. Suntem o instituţie, trebuie să reciclăm,” spune Rene, însă cât se poate de optimist. “Simt că se schimbă ceva important la nivel social aici la Bucureşti, că noua generaţie este mult mai implicată.”

Foto: Rene Kubasek