A fost agresat fizic, psihic, verbal, amendat de mai multe ori și i s-au inventat învinuiri pentru că denunță corupția și abuzurile în gura mare în Piața Universității. Alexandru Alexe are nevoie de solidaritatea tuturor în lupta pentru dreptate și așteaptă cât mai mulți susținători, mâine, în Piața Universității, după ce, în data de 10 iulie, a fost abuzat de jandarmi pe care i-a supărat cu tricoul inscripționat cu mesajul “Jandarmeria apără hoția”. Iată relatarea lui Alexandru.
“Azi am fost târât ca un câine prin Piață, agresat fizic, psihic și verbal, mi s-au inventat învinuri, mi-a fost formatat cardul abuziv, am fost interpelat de un ofițer de legătură Poliție-Servicii, amendat de 2-3 ori (naiba mai știe?), apoi agresat în drum spre casă de niște indivizi, telefon aruncat din autobuz, buza spartă, ochelarii pierduți….
Și totul pentru ce? Totul pentr…u cine?
Pentru democrație. Pentru drepturile omului de a vorbi liber, de a critica, de a dezbate, de a trăi decent. Pentru mine, pentru tine, pentru toți.
Și cui îi pasă? Pe cine afectează asta cât de puțin?
Cine dracu’ să ia atitudine? Cine se indignează într-atât încât să arate solidaritate dincolo de un “Like” sau “Share”?
De ce sunt singur sau aproape singur când trec prin asta? Își imaginează cineva că fac asta pentru că-mi place să fiu scuipat în față de niște moși USL-iști? Sau că ador să fiu îmbrâncit, târât pe asfalt sau lovit de Jandarmerie? Amenințat pe Facebook sau la telefon, sau direct de către jandarmi cu repercursiuni dacă nu tac din gură?
Cine crede asta este un idiot.
Mai nou o prietenă, fostă colegă într-ale activismului, lucrătoare într-o televiziune centrală, îmi vorbește pe privat ca la colțul străzii și proferează amenințări, deoarece critic presa română și o acuz de manipulare (în legătură cu imaginea ce a tot circulat pe net cu marile posturi TV și pericolul manipulării).
Ce dracu’ așteptați? Să fiu arestat? Să dea vreo mașină peste mine?
Iarăși o să-mi veniți cu texte obosite “cine te pune să procedezi așa, trebuie făcut cu cap” etc.
Alooo fraților, nu vom mai putea face nimic nici prin instanțe, nici prin presă, nici prin ONG-uri, nici în stradă…
Ăștia reduc România la tăcere de pe acum, pentru a-și asigura liniștea în anii ce vin. Atâta amar de putere, bani și influență cât au câștigat ei acum trebuie protejat cu tupeu.
Și de tupeu nu duc lipsă, deoarece îi au în spate pe eminența de 82 de ani care încă mai poate servi modele de opresiune kgb-iște, un puhoi de foști ofițeri de Securitate și alte servicii, recent blagosloviți cu protecția unui partid atotputernic, gata să pun în aplicare rețete și metode din era ceaușistă și chiar și metode noi de opresiune, mainipulare, intimidare și control…
Cine crede că avem un răgaz pentru “acțiuni cuminți” se înșeală atât de amarnic.
Suntem pe marginea unei prăpăstii, și din teamă puerilă nu recunoaștem asta deși ne holbăm cu toții în hăul ce ne așteaptă.
Iar când țara o va lua la vale vertiginos, degeaba vom striga cu toții că apucații că nu ne va sări nimeni în ajutor. Marile puteri sunt complice la asasinarea democrației. Cine ne va ajuta? Nimeni. Pentru că noi nu ne-am ajutat singuri când era timpul. Pentru că ne era frică.”