Societatea civilă din sate și orașe mici

Reabilitarea bisericilor de lemn sau a căminelor culturale. Organizarea de cursuri de croitorie sau de instruire pentru zidari. Înființarea de ansambluri folclorice, revigorarea agriculturii locale și promovarea celei ecologice. Recondiționarea cărților din biblioteci, construirea de locuri de joacă pentru copii sau castrarea gratuită a câinilor comunitari. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele grupurilor de inițiativă și organizațiilor comunitare înființate în România cu sprijinul fundației PACT. Un ONG din domeniul dezvoltării comunitare și al economiei sociale care promovează dezvoltarea durabilă în mediul rural și mic urban. Și ai cărei membri ne-au povestit puțin despre activitățile lor.

 

de Ionuț Dulămiță

 

Luni, 26 noiembrie, fundația a organizat un eveniment care a reunit 23 de grupuri și organizații comunitare. Membrii lor au venit la București din mai multe județe sudice ale țării pentru a-și prezenta proiectele implementate la nivel local în runda cinci a programului „Învățare, Participare, Încredere”. Evenimentul, organizat de PACT o dată pe an sau o dată la doi ani, a stimulat schimbul de experiență între participanți și găsirea în comun a unor noi direcții de dezvoltare. Iar programul mai sus amintit are ca scop, de peste 10 ani, stimularea cetățenilor din comunități rurale și urbane mici și mijlocii (până în 30.000 de locuitori) de a se asocia și de a acționa colectiv în cadrul unor structuri organizate la nivel de comunitate. Proiectele prezentate luni au fost dintre cele mai diverse și vă ilustrăm mai departe câteva dintre ele.

Asociația „Fiii Satului Frâncești” din Gorj, care lucrează pentru reducerea sărăciei și a marginalizării tinerilor și pentru îmbunătățirea condițiilor sociale și economice din localitate, a organizat, de exemplu, cursuri de instruire pentru tineri zidari și a calificat 37 de femei în domeniul comercial. Grupul de inițiativă „Ariceștii Zeletin” din comuna prahoveană cu același nume, de unde ieșeau odinioară vagoane de fructe, vrea să revigoreze pomicultura dată uitării; a cumpărat în acest sens un atomizor (aparat folosit la stropitul plantelor) și o motocoasă și a încheiat un parteneriat cu școala locală pentru popularea cu pomi fructiferi a unei suprafețe de 8 hectare. Pentru viitor, organizația comunitară are în plan înființarea unui centru local de prelucrare și colectare a fructelor, pentru care va apela la un horticultor.

Tot în domeniul agricol va acționa și grupul de inițiativă dâmbovițean „CÂNDeștiACTIV”, care a înființat până acum un ansamblu de dansuri populare. Grupul are în plan valorificarea fructelor de pe Valea Dâmboviței prin agricultura ecologică. „Dacă colegul [din Prahova]a zis că și-au cumpărat mașină de stropit, noi vrem să le cam înlăturăm”, a spus Irina Constantinescu, unul din membri. Alte grupuri de inițiativă au recondiționat sute de cărți din biblioteca locală cu ajutorul membrilor comunității, care au lucrat prin rotație ca voluntari, au organizat cursuri de croitorie și consiliere psihogică sau castrări gratuite pentru câinii comunei. Altele, cum ar fi grupul din Vizurești, sunt mai modeste ca resurse, dar la fel de active. Oamenii cu inițiativă din Vizurești au organizat cursuri de alfabetizare pentru 15 copii cu risc mare de abandon școlar și au strâns 400 de lei pentru a-i duce în excursie la Târgoviște, au ajutat la strângerea de fonduri pentru achiziționarea unei mașini de spălat la mâna a doua pentru comunitate sau au facilitat organizarea unor cursuri de antreprenoriat la care au participat opt persoane fără loc de muncă din localitate. Toate astea în așteptarea finalizării unei „căsuțe de cultură” pentru copiii romi care cerșesc.

 

 

PACT și-a început activitatea cu scopul de a încuraja formarea unor astfel de organizații comunitare. Metodologia pe care o aplică îmbină consultanța, facilitarea comunitară și seed funding-ul – o mică sumă de bani (1.500 de dolari) prin care fundația „plantează” inițiative la nivel local, cu care oamenii din comunități își dezvoltă propriile idei, învațând să atragă și alte resurse. Dezvoltarea comunitară, spune Ruxandra Sasu, director executiv al PACT, este un proces continuu care începe de la anumiți indivizi dintr-o comunitate cu trăsături de lideri. Aceștia mobilizează alți membri ai comunității și conlucrează la acțiuni menite să schimbe în mai bine viața din jurul lor. Acțiuni pe care autoritățile locale nu au resursele sau inițiativa să le facă, dar la care sunt invitate să colaboreze alături de membrii grupurilor de inițiativă.

După ce grupurile își aleg liderii, PACT face o instruire cu ele pe evaluarea participativă a nevoilor din comunitate. Localnicii le identifică, analizează și prioritizează și aleg una singură, cea mai strigentă sau mai la îndemână cu resursele disponibile. Majoritatea sunt legate de mica infrastructură (forarea unui puț de apă sau construirea unui teren de joacă, de exemplu), de ordin economic sau social (cursuri de calificare, antreprenoriat social, înființarea de centre culturale sau comunitare ori de ansambluri folclorice care să favorizeze socializarea și deprinderea unor abilități etc.) sau de perpetuare a unor tradiții și patrimonii locale. Grupurile reunesc doi până la zeci de membri (mai mult sau mai puțin activi), care se întâlnesc periodic, câteodată și cu colegi din alte grupuri care activează în sate din aceeași comună.

„Întâlnirile pentru evaluarea nevoilor sunt o experiență în sine pentru ei”, spune Ruxandra Sasu. „Ele presupun un proces întreg de organizare, de la cum inviți oamenii, cum îi cointeresezi, cum fixezi agenda de discuție, cum ții discuția într-o anumită direcție ca să scoți ceva din întâlnire, că a doua oară nu-ți mai vin oamenii”. PACT trimite în comunități câte un facilitator comunitar, care ajută organizațiile comunitare să pregătească întâlnirile dintre localnici și asistă la desfășurarea lor, după care face un follow-up pentru a vedea toți ce a mers bine și ce ar putea fi îmbunătățit. Facilitatorii își vizitează grupurile cel puțin o dată la două săptămâni, în rest vorbesc cu membrii la telefon, și nu au rolul de coordonatori, existând o demarcație clară între ei și liderii grupurilor comunitare. „Facilitatorul trebuie să fie întotdeauna cu un pas în urma grupului”, spune directorul executiv PACT. „El doar potențează grupul să-și dezvolte capacitatea”.

După ce se stabilesc nevoile prioritare și se analizează resursele de care dispune grupul și comunitatea pe de-a-ntregul, se trece la identificarea soluțiilor și la instruirea pe scriere și management de proiecte. Acestea sunt planificate în pași foarte mici, iar membrii grupurilor trebuie să gestioneze bugetul primit de la PACT și să-l completeze cu contribuții locale, de la muncă voluntară, la materiale donate, strângere de fonduri (de la indivizi din comunitate sau agenți economici) sau organizări de spectacole. De exemplu, preotul Mirel Constantin, liderul grupului de inițiativă „Vlăsceanul” din comuna Oinacu, județul Giurgiu, a spus luni că spectacolele de dansuri populare cu strângere de fonduri pe care le-a organizat cu copiii comunei au strâns și 600 de oameni, făcând concurență artiștilor consacrați. Unele grupuri reușesc să strângă de două sau trei ori suma primită de la fundația bucureșteană.

Implementarea proiectelor îi ajută pe membri să se consolideze cel mai bine ca ehipă, îi învață să gestioneze voluntari, să-și împartă roluri și responsabilități, să deruleze campanii de conștientizare și să lucreze după un calendar. „Ei au un contract cu noi pe care trebuie să-l respecte”, spune Ruxandra Sasu. „Au patru luni de zile să implementeze proiectul”. Dacă la început învață singure să strângă fonduri, după implementarea primului proiect, grupurile beneficiază de la PACT de instruire în acest sens, pentru o strategie pe termen lung. Din acest punct, mulți se decid să înființeze organizații cu statut legal, care le înlesnesc accesul la viitoare fonduri. „Pe noi ne interesează ca aceste grupuri să continue să acționeze la nivel local ca structuri de societate civilă”, spune directorul executiv al fundației PACT.

În ceea ce privește reacția autorităților locale față de formarea grupurilor și de proiectele pe care le propun, aceasta e la fel de diversă ca inițiativele comunitare. Orgoliul aleșilor poate avea atât efect pozitiv, cât și negativ. În primul caz, PACT ilustrează cu un exemplu: într-o localitate din Gorj, grupul comunitar a renovat o sală a căminului cultural pentru activiăți extrașcolare destinate copiiilor; primarul a spus: Dacă voi faceți asta, atunci eu vă renovez tot căminul, ceea ce s-a și întâmplat. În al doilea caz, primarul percepe grupul ca pe un concurent și spune: Nu, dom’le, lasă că facem noi – „Aici e vorba de un orgoliu să apar eu și nimeni altcineva”, spune Ruxandra Sasu. „Riscul e că dacă vine x și face chestii pentru comunitate, la următoarea candidatură va lua locul de primar pentru că a făcut mai multe”.

Unii edili chiar le-au cerut grupurilor să le dea un raport periodic despre activitatea lor sau despre ceea ce-și propun să realizeze. În aceste cazuri, PACT îndrumă liderii și membrii grupurilor comunitare să mențină dialogul deschis cu autoritățile, să îi informeze periodic (pentru că asta îi poate ajuta în eforturile lor), dar în același timp să facă acest lucru cu diplomație și fermitate. Să nu acționeze ca „subordonați” ai primarului, ci în calitatea lor de cetățeni cu drepturi pe care și le cunosc și pe care le cer atunci când e nevoie, tocmai pentru că sunt conștienți și de responsabilitatea pe care o dețin, ca membri ai comunității, de a contribui ei înșiși la dezvoltarea propriei localități.

 

 

Alteori, orgoliul aleșilor se bate cu cel al unui membru de grup, în comunitățile mici unde toată lumea se cunoaște cu toată lumea, din cauza unor divergențe personale între ei. Primul poate pune bețe-n roate grupului, al doilea poate renunța la nevoi stringente de pe agenda comunității pentru că necesită avize de la primărie. Dar sunt și cazuri în care relațiile personale dintre membrii grupurilor și primar sunt benefice și în care autoritățile își arată sprijinul complementar față de proiectele grupurilor comunitare. La întâlnirea de luni, de exemplu, două grupuri au venit însoțite de primar, respectiv de un consilier local. În cazul unor autorități ostile, membrii grupurilor trebuie să dea dovadă de multă flexibilitate și dibăcie pentru a le demonstra că vor un parteneriat, nu să le știrbească autoritatea. „Sunt cazuri în care reușesc să-l facă pe primar să rezoneze până la urmă, să înțeleagă că nu sunt o amenințare”, spune directorul exectutiv. „Totodată, le explicăm grupurilor să aibă grijă cum își promovează munca, ca primăria să nu-și asume rezultatele lor”.

Până în momentul de față, fundația bucureșteană a lucrat în 107 comunități din Oltenia și Muntenia, din care s-au născut 47 de organizații comunitare active. Dintre exemplele de succes din cadrul activității sale, pe lângă cele prezentate la început, Ruxandra Sasu amintește de construirea unei fântâni printr-un proiect adresat unei comunități marginalizate de romi (foto jos). „A fost o cooperare între comunitatea de romi și membri ai comunității de neromi. Cei doi inițiatori ai grupului erau un rom și un român, care erau prieteni. Al doilea lucra la primărie, primul era lider informal al comunității de romi”. Un alt exemplu vine de la o asociație din localitatea doljeană Bârca, a cărei președintă a pus pe picioare un atelier de croitorie. În acest caz nu mai e vorba de o organizație comunitară, ci de un start-up finanțat de PACT cu 3.000 de dolari, prin noul program central „PACT pentru COMUNITATE”. Mai demult, femeia care a venit cu ideea, a lucrat într-o fabrică, acum o face pe cont propriu și își dorește o afacere cu profil social prin care să refinanțeze și asociația pentru alte acțiuni comunitare. „S-a gândit la atelier de croitorie pentru că multe din fetele din comunitate o rugau să le învețe și ea voia să le angajeze”.

 

 

„PACT pentru COMUNITATE” a fost lansat vara aceasta, spune PR-ul organizației, Ioana Traistă, iar prin intermediul său sunt finanțate proiecte în parteneriat, start-up-uri, precum cel din Bârca, schimburi de experiență și vizite de studiu și servicii. Scopul fundației și al dezvoltării comunitării este ca grupurile înființate, cum precizam mai sus, să se transforme în nuclee de societate civilă care să funcționeze mai departe „ca niște motoare de dezvoltare la nivel local”, cum le numește Ruxandra Sasu. Să crească în capacitate și să devină parteneri egali cu administrația, cu școala, cu biserica, „deci cu instituții care au rol de leadership la nivel de comunitate”. Să vină în completarea acestor instituții și să impună o altă perspectivă, cea a categoriilor mai puțin auzite în comunitate.

Despre alte programe PACT puteți afla pe site-ul fundației.

 

Puteți citi și:

Unora le place claca

Orașul celor care nu mai stau cu mâinile în sân: Oamenii obişnuiţi fac lucrurile să se întâmple

Victorie cetăţenească: Un grup civic a obţinut sistarea defrişărilor pentru metroul din Drumul Taberei

Locuitorii sectorului 6 cer primăriei un grup de lucru pentru reabilitarea cinema Favorit