Cererea de hrană la nivel global se va dubla în anul 2050, arată proiecţiile realizate de specialişti şi statisticieni. Pentru a susţine acel nivel al cererii, producătorii – mai ales fermierii, aflaţi la baza lanţului de producţie – vor fi nevoiţi să aplice metode diferite, care să aducă rezultate rapide, iar acest lucru va avea urmări directe şi severe asupra mediului.
Cum anume vor lucra fermierii în anii ce urmează este cheia viitorului mediului, cred oamenii de știință americani. Orice activitate care are drept scop producerea unui bun destinat hrănirii lasă urme asupra mediului. Studiul recent prezentat de cercetătorul David Tilman de la Universitatea Minnesota arată că, pentru a acoperi cererea de hrană, tot mai multe terenuri își vor pierde destinația actuală, ca să devină loturi în ferme. Astfel, vor dispărea păduri sau zone extinse de vegetație variată, fapt care va duce la creșterea utilizării azotului și, pe cale de consecință, la creșterea emisiilor de dioxid de carbon și alte emisii de gaze de seră.
Emisiile tot mai crescute vor afecta atmosfera și vor cauza dispariția multor specii de plante și animale. ”Emisiile de gaze rezultate în urma agriculturii s-ar putea dubla până în 2050, dacă se mențin actualele curente în materie de producție mondială de hrană. Acest lucru va constitui o mare problemă, din moment ce, deja, agricultura este responsabilă pentru o treime din emisiile totale de gaze”, a explicat Tilman. Soluția oferită de oamenii de știință ca fiind cea mai prietenoasă cu mediul și totodată eficientă din punct de vedere economic ar fi abordarea, de către tot mai mulți fermieri, a unor metode agricole bazate pe producția mai multor recolte pe același teren și pe sisteme eficiente de utilizare a azotului în procesul agricol.
Sursa: Live Science
Foto: Denton Rumsey / shutterstock / LiveScience