Situaţia fondatorului WikiLeaks bagă în şedinţă ţările americane

Miniştrii de Externe ai statelor americane se vor întâlni vinerea viitoare pentru a discuta situaţia generată de acordarea azilului politic de către Ecuador lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, situaţie care creează tensiune între Ecuador şi Marea Britanie, în special, dar care a atras reacţii de nemulţumire şi din partea Suediei.

23 de state membre ale OAS (Organization of American States – Organizaţia Ţărilor Americane) au votat pentru această întâlnire, care va avea loc la Washington, în SUA. SUA şi încă două state (Canada şi Trinidad & Tobago) s-au opus organizării întâlnirii. Reprezentanta SUA în OAS, Carmen Lomellin, a declarat că o astfel de întrunire „ar fi inutilă şi dăunătoare pentru reputaţia OAS, ca instituţie internaţională”. Ea a mai spus că SUA „nu recunosc conceptul de azil diplomatic drept o problemă de drept internaţional”. Secretarul general al OAS, Jose Miguel Insulza, a declarat, însă, că discuţiile de vinerea viitoare vor aborda problema ridicată de ameninţarea autorităţilor britanice cu o posibilă intervenţie în ambasada Ecuadorului din Londra, pentru arestarea lui Assange. „Această chestiune ne priveşte pe toţi, pentru că este vorba de inviolabilitatea misiunilor diplomatice ale tuturor membrilor acestei organizaţii”, a punctat Insulza.

O scrisoare trimisă de autorităţile britanice ambasadei Ecuadorului din Londra (cu puţin timp înaintea acordării azilului lui Assange) este cea care a generat starea de tensiune: în document, Marea Britanie făcea referire la un act de drept diplomatic (Diplomatic and Consular Premises Act 1987), în baza căruia statutul ambasadei ar fi putut fi suspendat temporar, pentru a permite poliţiei să intre în suprafaţa acesteia şi să îl aresteze pe Julian Assange pentru încălcarea termenilor statutului său pe teritoriul britanic. Ecuadorul a calificat această precizare din scrisoare drept o ameninţare directă la adresa statutului ambasadei sale din Londra. Autorităţile britanice, însă, susţin că referirea a fost făcută doar pentru a „clarifica” toate aspectele legislaţiei britanice de care Ecuadorul ar trebui să aibă cunoştinţă.

Observatorul Marii Britanii pe lângă OAS, Philip Barton, a confirmat că ţara sa va continua discuţiile diplomatice cu Ecuadorul pentru a găsi o soluţie „amiabilă şi de succes” pentru ambele părţi. O astfel de soluţie este necesară pentru că, în ciuda, azilului acordat de Ecuador lui Assange, acesta nu a obţinut dreptul de liberă trecere prin Marea Britanie, astfel că poate fi arestat de îndată ce ar părăsi ambasada ecuadoriană. Situaţia creată de cazul fondatorului WikiLeaks va fi dezbătută şi mâine, în cadrul unei întâlniri extraordinare a Uniunii Naţiunilor Sud-Americane, care va avea loc chiar în Ecuador.

Între timp, susţinătorii lui Assange (mulţi aflaţi în faţa ambasadei ecuadoriene unde acesta s-a refugiat de acum două luni) spun că fondatorul WikiLeaks este “persecutat” pentru că a dezvăluit adevăruri supărătoare pentru marile puteri ale lumii; există, însă, şi voci care afirmă că Assange şi-a „pierdut calea şi a adus prejudicii cauzei”. Mai multe detalii despre părerile din jurul „problemei Assange” puteţi citi pe BBC şi Reuters, care au analizat pas cu pas evoluţia situaţiei şi, mai cu seamă, impactul pe care cazul fondatorului WikiLeaks l-ar putea avea asupra unor relaţii diplomatice între state şi asupra unor proceduri de drept internaţional.

Sursa: BBC, Reuters

Foto: The Guardian