Situația din Grecia ar putea da naștere unei reale tragedii din punct de vedere al mediului

Situația Greciei, aflată de multă vreme într-un colaps financiar și social, a fost disecată de mulți analiști, care au prezis: fie Grecia va ieși din zona Euro, fie va ieși din Uniunea Europeană, fie se va agăța continuu de ajutoare financiare primite de la Uniune și nu va lua măsurile necesare ca să revină pe linia de plutire. Jurnalistul David Strahan (fost corespondent BBC și autor al unei cărți pe probleme de mediu) distinge o altă problemă, cu consecințe, spune el, extrem de grave – un adevărat scenariu de tragedie greacă, într-un trist joc de cuvinte.

 

Mai mult decât amenință zona Euro și integritatea Uniunii Europene, criza datoriei Greciei amenință politicile de mediu, și așa fragile ca și consens, la care s-a ajuns după zeci de ani de muncă și negocieri. Grecia va intra în incapacitate de plată, într-un fel sau altul, asta e clar. Rămâne întrebarea dacă va renunța la Euro și va părăsi zona și ce va însemna asta. S-a vorbit mult până acum pe subiect, dar prea puțin s-a discutat despre faptul că plecarea Greciei ar avea grave consecințe asupra mediului.

Problema este în politica grecească, acolo unde stă dorința și putința de a face ceva. Dar tot ce vedem, deocamdată, sunt ajutoare după ajutoare financiare acordate, revolte de stradă, proteste. Cât îi va lua, oare, Greciei, să își abandoneze datoriile și să renunțe la Euro? Nu că asta ar fi decizia înțeleaptă: potrivit economistului Paul Donovan, economia Greciei, în acest scenariu, ar scădea la jumătate în aproximativ 6 luni. Mai mult, plecarea ar declanșa o reacție de domino, atrenând Irlanda, Portugalia, Spania și chiar Italia. Tot ce înseamnă zona Euro și efectele sale s-ar destrăma.

Protestele din Grecia au degenerat în violențe de stradă

În situații de acest fel, problemele climatice rămân undeva în spate. Sunt împinse de pe bancheta din față până în portbagaj, nu mai sunt importante, au prioritate problemele sociale, economice. Dar impactul ruperii zonei Euro asupra lor ar fi grav. Orice țară care părăsește Euro creează o breșă în tratate precum cele de la Maastricht, Lisabona și Roma și este forțată să iasă din Uniune. Astfel, acorduri europene îndelung muncite ajung în pericol: ETS (sistemul care conferă un cadru pentru problema emisiilor de gaze) nu ar supraviețui, ceea ce ar însemna ca țările implicate să nu mai fie obligate să își îndeplinească obiectivele asumate de reducere a emisiilor de gaze de seră până în 2020 (și de a susține energiile regenerabile).

Dar asta s-ar putea să conteze prea puțin. Dată fiind scara posibilului dezastru economic, emisiile de gaze ar putea scădea oricum și să rămână scăzute, pentru că economia va pica. Amară ironie, dar s-ar putea spune că destrămarea UE ar fi, în termeni climatici, un rezultat dezirabil. Însă asta ar fi o afirmație cât se poate de departe de adevăr: și dacă emisiile ar scădea, la fel de dramatic ar scădea capacitatea noastră de a face ceva cu cele care rămân. Pentru a stopa încălzirea globală (estimata creștere cu 2 grade Celsius) ar fi nevoie de reducerea emisiilor cu 85% până în 2050. Acest lucru solicită o investiție de 18 trilioane de dolari până în 2035 – și este dificil de imaginat că guverne aflate în plină criză se vor mobiliza sau vor avea fondurile necesare (ori voința politică) de a susține un asemenea efort.

Așa că miza crizei grecești este mult mai mare și mai gravă. Pericolul constă în distrugerea capitalului și instituțiilor necesare pentru a combate problemele cauzate de schimbările climatice. Și este, iarăși, ironic faptul că prăbușirea unei economii atât de mici, dar cu mult, mult soare, ar putea condamna planeta la o incontrolabilă încălzire globală.

 

Articolul a fost preluat de pe New Scientist.com și este semnat de David Strahan.

Foto 1: Der Spiegel