Sistemul de colectare selectivă din Târgu Lăpuș care țintește o reciclare de 80%, în pericol

1

În țara lui “1% reciclare”, bunele practici în managementul deșeurilor sunt îngropate în strategii învechite de îngroșat gropile de gunoi. Târgu Lăpuș, localitatea unde s-a reușit reducerea cantității de deșeuri cu 40% din 2008 până acum, este în pericol să se întoarcă la sistemul învechit de colectare a deșeurilor printr-un proiect POS Mediu al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere în județul Maramureș (ADIGIDM-MM).

În 2008, primarul Mitru Leșe din Târgu Lăpuș a implementat, prin finanțare europeană și cofinanțare de la buget, Eco-Sistemul pentru gestionarea deșeurilor prin colectarea de la sursă. Adică, fiecare scară din orașul Târgu Lăpuș are baterie de colectare a gunoaielor și fiecare gospodărie din cele 13 sate ale municipiului are la poartă pubele pentru colectare. Deșeurile sunt colectate săptămânal  din sate și de cel puțin trei ori în oraș, la prețul de 4 lei de persoană. În municipiul Târgu Lăpuș, colectarea selectivă se face pe șapte fracții, o performanță care nu se mai petrece nicăieri în țară.

“Nu mă interesează cantitatea deșeurilor colectate, ci calitatea, adică selectarea”, spune Mitru Leșe, care are o viziune complet diferită față de sistemul actual. “Nu suntem doar generatori de gunoi pe care nu mai știm unde să-l ascundem, asta a fost odată, acum trebuie să valorificăm. (…) Nu dau 50 de bani să scap de gunoi, iau 50 de bani și vând gunoiul”, spune primarul.

De la începutul proiectului revoluționar, primarul a prevăzut la fiecare scară de bloc baterie de colectare cu cel puțin șase pubele personalizate. Totodată au fost introduse sancțiuni pentru cei care nu colectau selectiv. “Ba i-am convins, ba i-am sancționat, ba i-am conștientizat” – așa i-a câștigat primarul alături de el pe oamenii din oraș. În mediul rural au fost oferite lăzi de compost, iar deșeurile biodegradabile s-au redus spre zero.

Proiectul ADIGIDM-MM care amenință sistemul funcțional din Târgu Lăpuș prevede un sistem unitar de gestionare a deșeurilor în tot județul, iar pentru Târgu Lăpuș înseamnă întoarcerea în timp. Sistemul la care se lucrează constă în colectarea pe patru fracții, în loc de șapte și instalarea unor pubele doar în intersecții, nu la fiecare gospodărie. “Cum să mă întorc la populație să le zic că nu mai colectăm din fața casei, ci să-l ducă la intersecție. Întoarcerea în timp ar însemna depozite accidentale de deșeuri și invadarea cursurilor de apă cu gunoaie”, explică Mitru Leșe.

Deși tendința europeană este să se reducă cantitatea de deșeuri tot mai mult, prin colectare selectivă și reciclare, conceptul ADIGIDM-MM constă în mutarea gropilor de gunoi. Proiectul asociației cuprinde construcția unui deposit de deșeuri la Fărcașa, în județul Maramureș unde vor fi relocate trei gropi de gunoi vechi de 60 de ani. Și groapa de gunoi din Târgu Lăpuș a fost deja mutată în această primăvară în proporție de 90%, estimează primarul: “Conceptul lor e să ducă gunoi la 100 de km ca în 1900 toamna. (…) Dacă pornim în 2016 cu un asemenea concept unde ne revenim?”

Peste 3.000 de persoane au semnat deja o petiție împotriva construcției gropii de gunoi de la Fărcașa, comună situată în zona strategică agricolă a judetului Maramureș, cu mare concentrare de resurse eco-turistice, naturale și antropice. Depozitul de gunoi ar distruge peste 30 de ha de pășune, ar afecta negativ pânza freatică, agricultura, apicultura și potentialul eco-turistic al zonei. “Îngroparea și arderea deșeurilor, cu sau fără recuperare de energie, sunt metode depășite, poluatoare și extrem de costisitoare”, susțin inițiatorii petiției – Rețeaua ZERO WASTE România și Salvați Fărcașa.

Mitru Leșe a fost exclus, săptămâna asta, din ADIGIDM-MM pentru că s-a opus distrugerii sistemului de colectare selectivă din Târgu Lăpuș. Excluderea înseamnă că primarul va trebui să plătească daune  constând în costul prevăzut în proiectul SMID (Sistem de management integrat al deșeurilor) pentru închiderea “ecologică” a gropii vechi.

Primarul spune că cei din asociație nu sunt interesați de efectele pe termen lung ale gestionării deșeurilor. Consiliul local nu a permis deocamdată predarea sistemulului de colectare a deșeurilor din Târgu Lăpuș, iar primarul continuă planurile: îi mai trebuie un echipament de tratare biologică, unul de compostare și unul de concasare a materialelor din construcții și ajunge la evitarea aruncării la groapă a 80% din deșeuri.

“Apreciem că localitatea este una dintre cele mai responsabile comunităţi care şi-a asumat inclusiv la nivel de Autoritate Publică Locală strategia zero waste/zero deşeuri, promovată de Comisia Europeană ca model de eco-inovare”, se arată într-o scrisoare de susținere a Ministerului Mediului care recunoaște sistemul existent de gestionare a deşeurilor în localitatea Târgu Lăpuş ca model de bune practici.

Zero Waste Romania a anunțat că va sesiza Comisia Europeană cu privire la modul defectuos în care au fost gândite și implementate SMID-urile la nivel național.

ADIGIDM-MM este formată din județul Maramureș, municipiile Baia Mare, Sighetu Marmației, orașele Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Dragomirești, Seini, Șomcuta Mare, Tăuții Măgherauș, Târg Lăpuș, Vișeu de sus, Ulmeni și peste 60 de comune.

Un punct de vedere referitor la situația de la Târgu Lăpuș a fost solicitat președintelui Consiliului Județean Maramureș, Zamfir Ciceu. Așteptăm răspunsul dumnealui.


Un comentariu

  1. e clar ca vor aia sa sifoneze doar niste bani cu proiectul lor, nu conteaza pentru ei ca strica un sistem unic in romania. super sanatoasa viziunea primarului din targu lapus, mai rar asa ceva printre politicienii de la noi. sper sa-si mentina pozitia in fata idiotilor. La fel cum sper sa cada si proiectul iresonsabil cu groapa de gunoi de la Farcasa.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger