Sistemul ar face bine să ne servească

2

Oare când vom avea curajul să trecem la nivelul următor? Oare când vom începe să căutăm mai adânc sursa nemulţumirilor noastre? Oare poate fi schimbată lumea schimbând doar liderii ei? Suntem în stare să ne predăm aceste ipocrizii prin care ne amăgim că noi, cetăţenii, suntem în regulă, doar conducătorii au o problemă?

be-the-change-you-want-to-see-in-the-world

de Paul Adam

 

Să presupunem că, printr-un miracol, am putea peste noapte să schimbăm toţi aceşti lideri corupţi care ne deranjează. Să presupunem că tot peste noapte vom fi găsit liderii corecţi, cinstiţi şi care sunt trup şi suflet pentru popor. Astfel că, în dimineaţa când ne vom trezi, sistemul va avea acei lideri care vor lucra întru totul pentru noi. Pentru popor. Vor începe să facă reformele reale mult aşteptate. Nu va fi asta oare o invitaţie către noi, poporul, de a cădea din nou în somnul cel de moarte? Gândiţi-vă! Când totul va fi rezolvat fix cum ne-am dorit.. .sau cum credeam că ne-am dorit, când vom vedea tot acel şir de oameni numit sistem bugetar, lucrând pentru noi, poporul, ca noi să putem dormi liniştiţi. Nu vă cutremură câtuşi de puţin acest tablou?

În fond, nimeni nu vede nimic greşit în această atitudine? Păi tocmai această atitudine ne duce la pierzanie. Analizați singuri ce grad de ipocrizie conţine această idee spre care tindem mereu: Sistemul administrativ trebuie să muncească harnic ca o furnicuţă pentru binele poporului care doarme liniştit. Marii învăţaţi ne atrag atenţia mereu că lumea este oglinda conştiinţei noastre. Că tot ceea ce se manifestă în jurul nostru este o mare oglindă care ne returnează exact ceea ce gândim noi, indiferent cât de adânc am îngropat acele gânduri. NU vi se pare ciudat că suntem în această situaţie de oglindire care o tot căutăm mereu? Că guvernanţii dorm liniştiţi în timp ce noi muncim ca nişte furnicuţe că le întreţinem somnul lor dulce? Şi că prin creditele pe care ei le iau în numele nostru, această situaţie se va perpetua mereu?

Dacă ne-am opri puţin din nebunia asta, să analizăm ce ne dorim şi ce avem, ar trebui să avem destulă minte să înţelegem că ne dorim singuri somnul. Că vrem cumva ca sistemul să fie perfect, să funcţioneze pentru binele nostru, doar ca noi să putem dormi liniştiţi. Ne căutăm cu îndârjire acest somn… şi îl obţinem mereu! Dar ce este un sistem administrativ? Ce este el, altceva decât un mare angrenaj construit cu scopul de a servi poporul? Analizaţi puţin… ÎNTREBAŢI-VĂ! În ce condiţii aţi fi dispus să aveţi o meserie de servitor? Căci dacă întreg sistemul ar lucra pentru noi, aşa cum ideal, ne dorim, am reduce oamenii din administraţia publică la nişte servitori. Să nu facem aceeaşi greşală ca ideologiile care au creat marile curente sociale şi politice ale lumii. Să înţelegem că în spatele oricărui sistem sunt oameni. Oameni care se vor sătura să servească. Să-şi schimbe serviciul… veţi spune unii dintre voi. În regulă! Dar oare acest tip de gândire care a generat această situaţie, este corect? Oare NOI, cetăţenii care ne dorim un sistem în care să fim serviţi, nu avem de schimbat nimic?

Fii tu schimbarea pe care o vrei în lume! spunea Gandhi. Şi vă întorc la exeriţiul imaginar de la început. Credeţi că dacă vom putea schimba toţi liderii peste noapte, fără ca noi, cetăţenii, să schimbăm ceva în concepţiile noastre, va fi o schimbare reală în societate? Credeţi că dacă poporul rămâne acelaşi şi liderii se schimbă, vom avea o schimbare? Eu nu cred! Şi invers… în oglindă: Credeţi că, dacă noi, cetăţenii, ne vom schimba profund peste noapte, liderii politici, fie ei corupţi sau nu, vor mai avea o putere asupra noastră? Eu nu cred.

Ca să obţinem o schimbare reală în societate, trebuie ca noi toţi să ne schimbăm. Iar după ce fiecare dintre noi se va fi schimbat în sensul în care îl clamează acum de la ceilalţi, sistemul cu totul se va schimba singur. De fapt, sistemul nu se schimbă niciodată! Sistemul reflectă mereu ceea ce suntem noi toţi. Când noi ne vom schimba, sistemul va reflecta ceea ce vom fi noi în acel moment. De unde vom şti că ne-am schimbat? Vom şti că ne-am schimbat în momentul în care, în aceleaşi condiţii, vom acţiona diferit.

Vă provoc, pentru final, să parcurgem exerciţiul imaginar propus la început, în sensul corect. Haideţi să ne imaginăm că noi toţi ne-am putea schimba peste noapte. În sensul că am deveni aşa cum ne dorim acum să fie sistemul: Să lucreze pentru noi, să se implice şi să rezolve problemele reale, să nu fure şi să fie incoruptibil. Şi mâine dimineaţă când ne vom trezi, noi cetăţenii ne vom fi schimbat şi vom fi aşa. Ce şansă credeţi că ar mai avea acest guvern mâine, în faţa unui asemenea popor? Iar faptul că ne vom fi schimbat va fi reflectat de faptul că ne vom comporta DIFERIT în cazul în care realitatea va fi aceiaşi. Respectiv, dacă guvernul ar insista cu proiectul de exploatare de la Roşia Montană, noi TOŢI am fi în stradă. 19 Milioane! Dacă noi toţi nu am mai accepta corupţia şi nu ne-am lăsa noi înşine corupţi, ce şansă ar mai avea guvernul de astăzi? Nici una! În cel mai scurt timp, el va reflecta realitatea a ceea ce noi am fi deja.

Vă rog să înţelegeţi: Dacă în aceleaşi condiţii ne comportăm la fel, înseamnă că nu ne-am schimbat. Rezultatul schimbării va fi real în momentul în care în aceleaşi condiţii noi vom acţiona diferit.

Atenţie: cea mai mare auto-păcălire este să trataţi acest text ca unul teoretic. Ca un text utopic, ce nu poate fi aplicat în viaţa reală. Nimic mai fals. Vreţi o mostră de realitate? Hai să facem un experiment. Se dă un stimul: Proiectul de exploatare de la Roșia Montană. Dacă faci parte dintre cei care nu doresc acest proiect, dar nu ai făcut nimic pentru asta, de mâine , la acelaşi stimul, comportă-te diferit. În ce sens? În sensul în care ţi se pare ţie că ar trebui să facă restul, dar nu fac aşa cum te gândeşti tu.

Te provoc la acest experiment, să vedem dacă ai dreptate, şi dacă tot ce scrie aici este pur teoretic. Te previn: Dacă nu faci schimbarea, şi nu încerci experimentul comportându-te aşa cum aştepţi de la ceilalţi, înseamnă că nu te-ai schimbat, e doar un gând din capul tău. E o presupunere, la fel ca multe alte presupuneri.

 

Părerea Voastră

Am deschis pe TOTB.ro o nouă rubrică, unde vom publica textele primite de la voi, cititorii vigilenți care, din când în când, puneți mâna pe tastatură și ne scrieți. Într-o lume unde e din ce în ce mai limpede că jurnalismul cetățenesc poate compensa pentru hibele unei prese centrale predominant corupte și animate de interese politice și presiuni comerciale, cu toții sutem datori să rupem, măcar din când în când, bariera dintre consumatori și producători. Adică să devenim prosumatori, să ne implicăm și să dăm mai departe mesajele noastre: Acțiunea e contagioasă. Cu alte cuvinte, așteptăm textele voastre pe Facebook sau pe adresa [email protected].

 


2 comentarii

  1. Paul Adam, nu stiu cine esti, dar ai putea fi un bun orator motivational.
    Ceea ce-i scris in articolul tau, am auzit de mai multe ori, spus de oameni care par a fi genul care-si duc obiectul muncii cu un pas mai departe. In general ma refer aici la cercetari stiintifice care incep cu prefixul ‘neuro’, dar si fizica cuantica.
    Cred ca astfel de oameni ar trebui sa-si faca auzite aceste ganduri care provin din timpuri in care libertatea nu-ti era oferita de un grup de oameni, ci stiai ca o ai prin adevarata ta natura.

    Pace

Reply To Adi Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger