Cum au reușit melcii de apă să traverseze America Centrală (considerată o barieră pentru multe specii, mai ales pentru cele de origine marină) de două ori în ultimul milion de ani?
Câțiva oameni de știință de la Institutul Smithsonian au găsit răspunsul: micile vietăți au făcut autostopul, mai exact au zburat peste Mexic lipite de picioarele sau de burțile păsărilor, pe care le ”acostau” la țărm.
”Așa cum oamenii folosesc avioane pentru a ajunge peste mări, melcii de mare s-au folosit de păsări pentru a străbate uscatul. Chiar asta s-a întâmplat. Și e o diferență mare între unul sau doi indivizi care au ajuns întâmplător să facă o asemenea călătorie și o adevărată invazie, căreia i-au supraviețuit multe exemplare și care s-au reprodus apoi și au stabilit noi colonii în zonele în care au ajuns”, explică Mark Torchin, unul dintre cercetătorii de la Smithsonian. Descoperirea a fost publicată în Proceedings of the Royal Society și deschide noi ipoteze: așa cum au călătorit melcii este posibil să fi călătorit și alte organisme.
Ideea ”transportului” melcilor, cel puțin în cazul celor de pământ, nu este nouă, ci vine de la însuși Charles Darwin, care a avansat teoria păsărilor migratoare transformate în cărăuși pentru melci. Astfel, se crede că păsările sunt responsabile pentru transportul melcilor de pământ pe o distanță de aproape 9.000 de kilometri, din Europa în Atlanticul de Sud (și înapoi). Dar studiul realizat de cercetătorii de la Smithsonian este primul care arată că, și în cazul speciilor marine, ”protocolul” a fost același, pentru a ajunge de la un ocean la altul.
Studiul a pornit de la analiza a două specii înrudite de melci cu corn, prezente în peste 29 de locuri diferite, din California și Texas până în Panama, pe coasta Pacificului, dar și pe coasta Atlanticului. Se pare că, în urmă cu 750.000 de ani, acești melci au invadat Atlanticul venind dinspre Pacific, iar acum 72.000 de ani s-au întors de unde plecaseră. Povestea se poate repeta și în prezent, spun cercetătorii, care consideră că descoperirea acestui fenomen poate duce la înțelegerea istoriei și evoluției speciilor, cum s-au stabilit și adaptat într-un loc și unde s-ar putea duce în viitor.
Sursa și foto: Science Daily