Știm din experiență că experiența altora nu ne învață nimic. Generalitățile și teoriile sînt bune în conversație dar situațiile prin care trecem, deși au un grad de generalitate, sînt în mod fatal individuale. Totuși există un sfat pe care orice bătrîn l-ar da unui tînăr.
Carl Pillemer de la Cornell University a intervievat 1500 de oameni cu vîrste între 70 și 100 de ani pentru o carte despre lecțiile de viață. Pillemer le-a cerut sfaturi legate de dragoste, muncă, căsnicie, copii, fericire.
Din diversitatea de sfaturi s-a remarcat unul, comun tuturor, fără excepție: Să nu rămîi prea mult într-un job care nu-ți place. În acest punct, bătrînii au fost foarte categorici și expresivi. Unii dintre ei au comparat prizoneriatul într-un job neplăcut cu un coșmar din care te zbați să te trezești, o irosire stupidă a vieții.
Acest sfat a fost nuanțat cu următoarele recomandări:
Alege-ți o carieră pentru satisfacțiile intrinseci, nu pentru bani. Senzația că ai un scop, un sens, că ești cît de cît pasionat de ce faci depășește de departe satisfacția financiară.
Nu renunța să cauți jobul care te-ar mulțumi. Fii insistent și o să-l găsești.
Dacă ai nimerit într-un job mai prost, încearcă să storci tot ce poți din el, învață ceva pentru viitor.
Inteligența emoțională e mai utilă decît orice alt tip de inteligență. Dezvoltă-ți capacitățile de interacțiune socială. Chiar și cei care lucrează în domenii strict tehnice își pot rata cariera dacă nu învață să socializeze.
Caută autonomia. Cu cît ai mai mult spațiu de mișcare, fără să depinzi de intervenția șefilor, cu atît îți va da mai multă satisfacție jobul.
Niciunul dintre cei intervievați, absolut niciunul, nu a ajuns la concluzia că să ai mai mulți bani sau mai multă putere decît cei din jur îți aduce cu adevărat satisfacții. Banii și puterea par de dorit înainte să le ai, nu și cînd le ai, cum știm deja din romanul lui Dickens, Great Expectations.