SERIAL|Drogurile, marile plăceri vinovate ale vieții

8

“Nu am avut niciodată o problemă cu drogurile. Am avut probleme cu poliția”, pare să fi spus Keith Reichards, chitaristul formației Rolling Stones. El și numeroși alți oameni experimentează extazul, apropierea între oameni și își deschid orizonturile cu ajutorul drogurilor, alții și le închid, vezi heroina, uneori irecuperabil. Ambele categorii de consumatori au însă ceva în comun: probleme cu poliția. Nu numai în Marea Britanie, ci și în România. În următoarele săptămâni, TOTB va încerca să vă prezinte, în cadrul unui serial cu scop informativ, fațetele consumului de droguri ilegale și legale din România, pornind de la experiențele unor consumatori și încheind cu soluțiile specialiștilor.

de Ionuț Dulămiță

În România nu se cunoaște cu exactitate numărul consumatorilor de droguri. Datele arată câteva sute de mii de persoane care fumează canabis și peste 17.000 de consumatori de droguri injectabile (heroină), mai ales în București. Nivelul de informare al populației cu privire la legislație și la efectele drogurilor este în continuare redus. Motiv pentru care am hotărât ca, în următoarele săptămâni, în colaborare cu organizația Romanian Harm Reduction Network (RHRN), care vizează reducerea consecinţelor negative asociate consumului de substanţe psihoactive legale sau ilegale, să tratăm diferitele aspecte ale fenomenului drogurilor în România. Nu ne propunem să dăm verdicte, să spunem că drogurile sunt bune sau rele sau că o soluție este mai eficientă decât alta, ci un serial pur informativ în care să prezentăm și oamenii din spatele substanțelor.

Contextul unei eventuale dezbateri este favorabil, având în vedere recenta prigoană a substanțelor și plantelor etnobotanice. În urmă cu câteva zile, premierul Emil Boc anunța un program de măsuri pentru combaterea acestora, aprobat de Guvern, pentru care a dispus formarea unor echipe mixte de control la nivelul fiecărui județ. Din februarie anul trecut, pe lista neagră a prohibiției au fost incluse 44 de noi substanțe și plante, dintre care unele erau vândute în regim legal și au fost considerate a prezenta riscuri de deces și intoxicații severe. Vom vedea în următoarele săptămâni care sunt și celelalte substanțe consumate de români, unele dintre ele aflate de vreme îndelungată în consumul internațional, și cât de periculoase sunt ele, urmărind experiențe personale povestite de unii consumatori și consultându-ne cu diverși specialiști în domeniu. Vom încerca să vedem și care sunt diferitele soluții de reglementare a fenomenului.

Potrivit Raportului Naţional privind Situaţia Drogurilor, publicat de Agenția Națională Antidrog în noiembrie 2010, cele mai multe persoane debutează în consumul de droguri între 15 și 19 ani. Substanțele pot fi ușor procurate din discoteci, baruri sau la petrecerile cu prietenii, iar marijuana are o prevalență de-a lungul vieții adolescenților de 34,1%. În anul 2009, la nivel național, aproape 1.000 de persoane au ajuns la spital în urma consumului de droguri, fiind vorba de urgențe non-letale cauzate în mare parte de consumul de opiacee (258 de cazuri), urmat de cel al medicamentelor (hipnotice și sedative – 95 de cazuri), al substanțelor etnobotanice (86) și al canabisului (46). În primele șase luni ale anului 2010, balanța a fost înclinată în favoarea intoxicațiilor cu substanțe etnobotanice (235 de cazuri din 934 de spitalizări).

În privința bolilor infecțioase asociate consumului de droguri, în 2009 s-a remarcat o stabilizare pentru hepatita virală B și pentru hepatita virală C (cu valori peste media europeană), dar și o creștere pentru HIV, chiar dacă valorile sunt sub media europeană. Potrivit RHRN, consumatorii de droguri injectabile sunt cei mai expuși contactării sau transmiterii unei infecții. Substanţele folosite preponderent pe cale injectabilă sunt opioidele (fortralul, morfina, heroina), ketamina, cocaina şi amfetaminele. Infecțiile se datorează impurităţii drogurilor disponibile pe piaţa neagră, injectării frecvente şi incorecte, refolosirii seringilor sau folosirii lor în comun. Uneori, susține organizația, serviciile impun praguri înalte de selectivitate sau îndeamnă la abstinenţă obligatorie, îndepărtând astfel consumatorii activi, care sunt cel mai important vehicul de transmitere a infecţiilor sanguine, în primul rând HIV şi virusul hepatitei C. Experienţa altor ţări arată că aceste epidemii se pot extinde la 80-90% dintre consumatorii de droguri injectabile dintr-un oraș la doar câţiva ani de la apariţie.

În ceea ce privește decesele asociate consumului de droguri, în anul 2009 s-au înregistrat 32 de cazuri, vârsta medie a persoanelor decedate fiind de 27,40 de ani. Cauzele morților au fost: 7 cazuri de intoxicaţie cu opiacee, 20 de cazuri de intoxicaţie cu opiacee combinate cu alte substanțe, 2 cazuri de intoxicaţie cu benzodiazepine, 2 cazuri de intoxicaţie cu ketamină şi 1 caz de intoxicaţie cu diazepine cu lidocaină.

Trecând la partea legislativă, conform Legii 143/2000 cu modificările şi completările ulterioare, consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală, este interzis pe teritoriul României. Cu toate acestea, consumul în sine nu este pedepsit penal. Persoana care consumă ilicit droguri aflate sub control naţional poate fi inclusă, cu acordul său, într-un program integrat de asistenţă a consumatorilor de droguri. În ceea ce priveşte deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept (conform articolului 4 din Legea nr. 143/2000, aşa cum a fost modificat de Legea nr. 522/2005), aceasta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă dacă sunt droguri de risc, respectiv cu închisoare de la 2 la 5 ani dacă sunt droguri de mare risc. La fel și cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea sau cumpărarea lor.

Prin incriminarea faptei de deţinere de droguri pentru consum propriu, stipulate de art. 4 din Legea 143/2000, legiuitorul a avut în vedere, pe de o parte, descurajarea consumatorilor de droguri privind consumul acestor substanţe și, pe de altă parte, descurajarea persoanelor care au sau aveau intenţia de a consuma droguri. Acum cinci ani, când s-au discutat modificările la Legea privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, preşedintele de atunci al Agenţiei Naţionale Antidrog, Pavel Abraham, arăta că în ceea ce priveşte „legalizarea deţinerii cantităţii de drog pentru consumatorul de droguri în România este prematur, iar liberalizarea consumului de droguri este neavenită în acest moment”. Opinia sa este susținută de mulți oameni și în ziua de azi, în timp ce alții propun dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu și chiar legalizarea.

Unul dintre promotorii acestor soluții este fostul polițist american sub acoperie Jack Cole, protagonistul unei conferințe publice organizate în București toamna trecută, care a susținut în cadrul unui interviu acordat TOTB că legalizarea drogurilor este singura soluție care poate reduce morțile, bolile, infracțiunile și dependența asociate drogurilor în întreaga lume plasând consumul într-un mediu controlat și a dat exemplul unor țări în care dezincriminarea posesiei drogurilor pentru consum propriu a dat roade. Dar despre măsurile legislative, de prohibire și prevenire a fenomenului drogurilor și despre soluțiile alternative propuse de oameni ca Jack Cole, într-un episod viitor. Înainte de toate, în episoadele care vor urma, vă vom expune experiențele personale ale consumatorilor pe marginea unora dintre cele mai consumate și populare substanțe interzise în România.

Pentru început, pentru a avea viziuni diferite, am ales să vă prezentăm controversatul top 20 al celor mai periculoase droguri întocmit în 2007 de fostul consilier guvernamental britanic David Nutt, fondatorul Comitetului Ştiinţific Independent pe Problema Drogurilor, prin care a propus un nou cadru de clasificare a substanțelor dăunătoare. Omul de știință, specializat în cercetarea drogurilor care afectează creierul, a clasificat substanțele în funcție de: răul fizic cauzat individului de consumul drogului; tendința drogului de a induce dependență; efectele consumului acelui drog asupra familiilor, comunităților și societății. În paranteză se află clasificările date de legislația britanică, respectiv de cea română.

1. Heroină (clasa A; drog de mare risc)

2. Cocaină (clasa A; drog de mare risc)

3. Barbiturice (clasa B; drog de risc)

4. Metadonă (clasa A; drog de mare risc)

5. Alcool

6. Ketamină (clasa C; drog de mare risc)

7. Benzodiazepine (clasa B)

8. Amfetamină (clasa B; drog de mare risc)

9. Tutun

10. Buprenorfină (clasa C; drog de risc)

11. Canabis (clasa B; drog de risc)

12. Solvenți (droguri casnice)

13. 4-MTA (clasa A)

14. LSD (clasa A; drog de mare risc)

15. Metilfenidate (clasa B; drog de mare risc)

16. Steroizi anabolizanți (clasa C)

17. GHB (clasa C)

18. Ecstasy (clasa A; drog de mare risc)

19. Azotați de alchil

20. Khat

Foto: Flickr/Foxtongue

Tags:



8 comentarii

  1. a fost data la fund Agentia Nationala Antidrog prin desfintarea ei. Au fost interese mari! Dupa disparitia ei au aparut etnobotanicele…..Romania datorita conducatorilor ei si prin linistea societatii civile care nu a avut reactie isi merita soarta….pacat ca platesc copiii….

    • societatea civila nu e linistita, problema e ca nu are cu cine sa vorbeasca: ministerul sanatatii este cel mai inert (non)partener de dialog, ANA este un simplu serviciu din cadrul politiei, iar politicienii o ard in populisme ieftine despre protectia copiilor, doar sa atraga simpatia parintilor. in fapt niciun factor de decizie nu a exprimat public o pozitie coerenta despre problema drogurilor – alta decit “interzicem tot si-i bagam pe drogati la puscarie” – care sa dovedeasca o minima intelegere a problemei.

    • “copii” de care vorbiti si-o merita. ei au fost informati,stiu ce e un drog,ce efecte are,cum arata si cum ii distruge. eu nu le deplang soarta consumatorilor de droguri pentru ca ei si-o cer efectiv. nu-mi poti spune ca un “copil” de 17 ani nu are ratiune. este alegerea lui/ei daca o sa consume droguri sau nu. daca alege sa consume atunci din partea mea isi merita soarta.este ca si sinuciderea.

    • NU, trebuie doar sa intelegi ca alcoolul si tigarile sunt din punct de vedere medical tot DROGURI.Medical vorbind tutunul dauneaza mult mai mult decat banala tigara care o vezi. De ce canabisul este ilegal si tigara nu??? Ultima este acceptata social.

  2. problema nu sunt drogurile si ilegalitatea lor.
    trebuie legalizate toate.
    sa existe loccuri speciale unde poti lua orice drog.
    unii spun:vor muri drogatii.
    pai sa moara,scapa societatea de niste gunoaie.

  3. In sfarsit niste informatii concludente si fara influenta statului in ele. Sper sa citeasca cat mai multi romani care pot accepta si alte pareri decat cele colective.

  4. Cu ce simptome au ajuns si cu ce diagnostic au parasit spitalul cele 46 de cazuri cu “canabis” ????????? Ba voi santeti seriosi sau pacalici??? nimeni in lumea asta nu a murit de canabis si ma arunc in foc daca dovediti asa ceva. Si fratilor daca tot ati pus ALCOOLUL pe 5 de ce nu scrieti cate cazuri de urgente si intr-un final …. cate infractiuni si crime s-au comis in ultima vreme din cauza asta ( vezi stirile de la 5 PM ). Si totusi … e pe toate gardurile si mai ales la TV!!

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger