Pe 19 septembrie, bucureştenii sunt invitaţi să iasă din nou în stradă, pentru a protesta la adresa modului în care autorităţile locale administrează orașul. Adunarea publică respectă toate prevederile legale de desfăşurare, Primăria Municipiului Bucureşti fiind notificată încă din data de 08 iulie 2013.
Au trecut peste doi ani de când a fost depus documentul şi motivele de protest rămân aceleaşi:
- încurajarea transportului motorizat în timp ce oraşul este cea mai poluată capitală europeană
neaplicarea măsurilor de siguranţă rutieră - lipsa unei viziuni a administraţiei oraşului pentru creşterea calităţii vieţii
- menţinerea în funcţii a persoanelor vinovate de pagubele de milioane de euro provocate de recepţia ilegală a pistelor pentru biciclete
- neaplicarea măsurilor de eficientizare a transportului public prin asigurarea de benzi dedicate.
Bucureşti, cea mai poluata capitală europeană
Faţă de 2013, când era informaţie publică faptul că Bucureştiul are un nivel al poluării cu pulberi în suspensie de aproape 4 ori mai mare decât maximă admisă în Uniunea Europeană, lucrurile s-au înrăutăţit.
În 2014, Comisia Europeană a început procedurile de infrigement împotriva României din cauza faptului că cetăţenii din 3 oraşe (Bucureşti, Braşov şi Iaşi) au fost expuşi în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10* încă din 2007. S-a considerat ca administraţia publică locală nu a întreprins acţiunile necesare pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor. Se estimează că numărul persoanelor care mor din cauza poluării din Bucureşti este de 6-7 mii pe an.
Cu toate acestea, Primăria Municipiului Bucureşti nu a luat măsuri pentru a reduce principala sursă a poluării: traficul rutier. Din contră, se irosesc sume enorme pentru a aduce cât mai mult trafic (şi poluare) în oraş. Cel mai proaspăt exemplu este Pasajul Rutier Piaţa Presei Libere care încurajează traficul de tranzit spre centrul oraşului. Consecinţele unor astfel de măsuri au adus Bucureştiului titlul de “Cel mai congestionat oraş european”, într-un clasament realizat, pe baza măsurătorilor, de către compania Tom-Tom.
Pentru a ascunde gravitatea situaţiei, staţiile de măsurare a poluări din Bucureşti sunt nefuncţionale de peste 2 ani de zile, cu toate că legislaţia naţională şi cea europeană obliga autorităţile să informeze zi de zi cetăţenii despre nivelurile poluării.
Soluţii de viitor
Soluţiile pentru rezolvarea problemelor generate de traficul rutier sunt simple: descurajarea traficului motorizat individual şi oferirea de alternative viabile de deplasare prin încurajarea transportului alternativ. Acestea au fost şi concluziile echipei de experţi romani şi străini care lucrează la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucuresti-Ilfov. Astfel, în opinia dlui Moshe Hirsh, directorul proiectului PMUD Bucuresti-Ilfov**, primă măsură urgenţă care trebuie luată în Bucureşti este realizarea unei reţele de trasee sigure şi atractive pentru biciclete la nivelul întregului municipiu. Declaraţia a fost făcută pe data 16 iunie 2015 la Conferinţa “Sustainable mobility for everyone”, desfăşurată în Bucureşti.
Implementarea unei astfel de măsuri ar duce la scăderea nivelul poluării. Dovadă a fost oferită chiar de Primăria Municipiului Bucureşti în Memoriul tehnic – Proiect privind implementarea unui sistem de transport cu bicicleta în zona centrală a Municipiului Bucureşti (pagina 31). Concret, pe 21 septembrie 2013, ziua în care a avut loc al treilea marș al bicicliştilor (Oraș pentru Oameni), concentrația medie a dioxidului de azot în zona Piața Victoriei a început să crească odată cu redeschiderea traficului motorizat, după trecerea coloanei de bicicliști. Este o dovadă a faptului că, în ultimii 3 ani, marșurile bicicliștilor au asigurat scăderea poluării 2 zile pe an.
Şi în privinţa scăderii numărului de accidente, se confirma rezultatele studiilor realizate peste tot în lume. Conform acestora, în oraşele unde numărul de biciclişti creşte, scade numărul de decese provocate de accidente. Acest lucru s-a întâmplat şi în Bucureşti.
Mai mulţi biciclişti, mai puţini morţi în accidente rutiere
Conform statisticilor Poliţiei Rutiere, din 2012, anul în care numărul bicicliştilor din Bucureşti a început să crească vizibil, numărul de decese cauzate de accidentele rutiere a scăzut: 2011 – 85 persoane decedate; 2012 – 80 persoane decedate; 2013 – 62 persoane decedate; 2014 – 61 persoane decedate.
Şi numărul persoanelor ranite grav a scăzut, de la 945 în 2012, la 614 în 2013 şi la 583 în 2014.
De remarcat că aceste statistici s-au îmbunătăţit în condiţiile în care administraţia nu a aplicat măsuri de creştere a siguranţei bicicliştilor decât pe 2 km (Calea Victoriei) în 4 ani.
Primăria Municipiului Bucureşti, chemată în instanţă
În faţa tuturor acestor evidente, în loc să încerce să rezolve problemele celor aproape două milioane care locuiesc în Bucureşti, Primarul general Sorin Oprescu şi administraţia condusă de acesta s-au remarcat prin presiunile*** asupra organizatorilor pentru a-i împiedica să-şi exercite dreptul de a organiza şi participa la manifestaţii, împreună cu cetăţenii.
Pentru a opri abuzurile comisiei pentru adunări publice din cadrul Primăriei , Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), asistată de Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), a chemat în judecată Primăria Municipiului București, prin Primarul General, pentru a soluționa notificarea protestului din 19 septembrie 2015, depusă la primărie încă din 08.07.2013. Primul termen al procesului este pe 10 septembrie 2015. Sorin Oprescu, în calitate de Primar General la data depunerii acţiunii, ar putea fi citat la locul de deţinere și ar putea fi adus la Tribunal, dacă doreşte să fie prezent la termen. Reamintim că Primarul Sorin Oprescu a fost arestat ieri sub învinuirea de luare de mită.
Traseul evenimentului este disponibil aici.
Mai multe informații, puteți afla de pe pagina evenimentului.
Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR) este o asociaţie care susţine dezvoltarea mobilităţii urbane prin oferirea de alternative viabile de deplasare pentru cetăţeni, indiferent cum aleg să se deplaseze: pe jos, cu bicicletă, cu transportul public sau cu autoturismul.
Comunitatea Bicicliştilor din Bucureşti (CBB) militează pentru dezvoltarea unor politici şi a unei infrastructuri care să încurajeze mobilitatea urbană prin aplicarea normelor europene în domeniu în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii.
Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecților din România este organizaţia profesională care reprezintă, promovează şi protejează la nivelul Municipiului Bucureşti interesele profesiei de arhitect, având implicit misiunea publică de responsabilizare a locuitorilor capitalei faţă de calitatea mediului construit.
* Pulberile în suspensie sunt particule foarte mici de material (praf) şi lichid şi sunt clasificate în funcţie de diametru: pulberile fine au diametrul mai mic de 2,5 µm (având simbolul PM2,5), iar cele “grosiere” au diametrul sub 10 µm (având simbolul PM10). Traficul rutier este principala sursă de pulberi în susăensie, atât din cauza arderilor şi emisiilor de combustibili, cât şi din cauza uzării frânelor şi a cauciucurilor şi prin ridicarea materialului antiderapant de pe carosabil. Alte surse antropice sunt activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei şi centralele termoelectrice. Se formează de asemenea prin reacţii între alţi poluanţi cum sunt oxizii de sulf şi de azot. (UK Naţional Audit Office, Air Quality. Briefing for the House of Commons Environmental Audit Committee, Londra, decembrie 2009, p8)
** Dezbaterile pe tema Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Bucuresti-Ilfov vor începe la sfârşitul lunii septembrie.
*** proces verbal de contravenţie, dosar penal, avizarea ilegală de adunări publice pe traseul marşului